Un fost adversar îl critică pe primarul Falcă. De ce a pierdut...

Un fost adversar îl critică pe primarul Falcă. De ce a pierdut Aradul în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii FOTO

0
DISTRIBUIȚI
<


p>primaria arad (4) vs

Aradul este unul din cele zece oraşe care nu au reuşit să se califice în faza finală a competiţiei pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 la interviul de preselecţie care a avut loc la ministerul Culturii săptămâna trecută.

Preşedintele organizaţiei civice „Mişcarea arădeană”, Claudiu Cristea, a pus acest eşec pe seama unui „amatorism cras” care a dominat candidatura oraşului de pe Mureş: „Mediocritate, acţiuni dezarticulate, evenimente publice pline de suficienţă şi grandomanie, un «concept» căruia îi lipseşte chiar… conceptul”, spune Claudiu Cristea, reamintind totodată că a semnalat încă de la începutul anului 2013 calea greşită adoptată de administraţia locală pentru promovarea proiectului cultural, ignorând criteriile de bază pentru calificare, printre care rolul pe care l-au jucat oraşele în cultura europeană, legăturile lor cu Europa, identitatea europeană a acestora.

Cristea, fost candidat la primăria Aradului în 2012, îi reproşează celui care l-a învins atunci premeditarea cu care a folosit această candidatură pentru alocări bugetare care nu au nici o legătură cu actul de cultură sau cu Aradul: „Fântâni arteziene, parcări în loc de parcuri, Mureşul navigabil, construcţia unei ecluze. Paranoia de tip ceauşist”, susţinută în mod nefericit de proiectul fostului consilier local şi şef al comisiei de cultură Cătălin Lazurca, prin care încerca eliminarea moştenirii istorice a oraşului şi promovarea ideii de „reinventare identitară”. În opinia lui Lazurca, vechile clădiri din centru, tocmai cele care dau identitate oraşului, sunt catalogate drept „clădiri impozante de pe bulevardul central (fără foarte mare valoare arhitecturală)”, deşi bulevardul arădean este considerat drept unul dintre cele mai frumoase din ţară şi, odinioară, a fost admirat de Nicolae Iorga, când a vizitat oraşul. El susţinea că „viziunea nostalgică asupra Aradului” legată de „Aradul vremurilor demult apuse” trebuie înlocuită cu „thinking outside de box” şi cu o viitoare poziţionare identitară, cu un viitor „brand story”, făcut în mod „profesionist”.

Proiectul în care istoria oraşului a fost desconsiderată s-a fondat pe cuvinte pompoase, precum „entuziasm, poftă de nou, îndrăzneală, prospeţime, tinereţe”, prin care se încerca redefinirea oraşului, în antiteză cu „tradiţie, valorificarea moştenirii arhitecturale, redescoperirea valorilor culturale”, concepte confuz răstălmăcite în perspectivă istorică pentru a susţine necesitatea „reinventării identitare” a oraşului. Claudiu Cristea susţine că a suspectat, de la început, insistenţa cu care Lazurca a susţinut eliminarea moştenirii istorice a oraşului şi promovarea ideii de reinventare identitară, un concept care a fost foarte folositor primarului Falcă, pentru care ceea ce este vechi este demn de dispreţ şi stânjeneşte elanul său de „modernizare” şi „înfrumuseţare” a oraşului, în ciuda faptului că un criteriu de bază pentru eligibilitatea proiectului era tocmai identitatea istorică a oraşelor în context european.

Surse foto: wikipedia.org, descoperalocuri.ro, aradcity.ro, routeperfect.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.