Aproape 2 milioane de români își celebrează, azi, onomastica. În fiecare an, pe 7 ianuarie, creștinii ortodocși celebrează Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, zi în care e cinstit cel care l-a botezat pe Hristos în Iordan.
Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Nașterea prorocului Ioan s-a petrecut cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus și se spune că i- a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu.
Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului sau.
Sfântul Ioan Botezătorul a început să predice în al cincisprezecelea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Ponțiu Pilat era procuratorul Iudeii (Luca 3, 1-2). El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia.
Biserică a închinat lui Ioan șase sărbători: zămislirea lui (23 septembrie), nașterea (24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), tăierea capului (29 august), aflarea capului lui (24 februarie) și a treia aflare a capului (25 ).
Tradiții precreștine
Etnologii susţin că pe 7 ianuarie ar fi adevărata zi a femeii. În mediul rural de la noi încă se celebrează „Țonțoroiul femeilor“ (petrecerea femeilor) – un obicei practicat în judeţele Buzău, Brăila, Vrancea, Constanţa, Tulcea.
„Se crede că în această zi femeile sunt mai puternice decât bărbaţii lor cărora nu le gătesc nimic şi pe care nu-i ajută în gospodărie. Ele se adună acasă la o „gazdă”, fac o petrecere cu lăutari fără să-i cheme şi pe bărbaţi, iar când ies pe uliţă îi prind pe bărbaţii întâlniţi întâmplător şi le cer câte o vadră de vin ca răscumpărare, altfel îi aruncă în râu sau îi „iordănesc” stropindu-i cu apă“, spune etnologul Maria Golban Şomlea.
