Nicolae Ceauşescu bântuie travestit pe străzile Timişoarei. Şi-a estompat freza, dar şi-a păstrat năravurile. Inaugurează unul după altul proiecte, deşi muncitorii mai au de lucru luni bune.
Dar ce contează? Mai important este să se aduleze singur în discursuri sforăitoare cât de extra+super+mega+ultra+para lider este. Aşa că totul i se cuvine. Nu contează cum. Trebuie să i se îndeplinească poftele.
Camarila slugarnică este şi ea la locul ei, aplaudând corespunzător renumeraţiei din bani publici. Şi acţionând asemenea. Vrea şeful antren şi voie bună chiar dacă gerul crapă pietrele? Scoatem oamenii-n stradă să dârdâie nişte artă şi să aibă EL ce să aplaude. Oricinee îl contestă devine brusc duşman de moarte. Nu-i place să audă altceva decât linguşeli. Aşa că dă ordin să câte fanfara mai tare să nu se mai audă huiduielile sau reinventează „aginturili”. Ca de fiecare dată, surzit de răcnetul propriilor nervi, nu aude tic-tac-ul.
asteapta alegerile iubitule.
Mie mi-e teama ca, la ce oferta au ceilalti, mai prinde estompatul un „cincinal” 🙂