Mica Americă din Banat, localitatea care păstrează intacte unele dintre cele mai...

Mica Americă din Banat, localitatea care păstrează intacte unele dintre cele mai frumoase peisaje naturale din vest. Ce LEGENDE nemuritoare ascunde FOTO

0
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-1379565197">

9. case vechi

Localitatea cărăşeană Ilidia, aflată în partea de sud-vest a judeţului, la poalele Munţilor Aninei, a fost, în Evul Mediu, centrul unui district românesc iar la sfârşitul secolului al XIX-lea a fost renumită pentru numărul mare de imigranţi şi supranumită Mica Americă, un El Dorado al cărăşenilor, în care creşterea albinelor era una din principalele ocupaţii.

Creşterea albinelor şi vestul sălbatic

Se spune că în urmă cu mai bine de un veac, un localnic, Moş Licurici, a prins un hoţ de stupi şi a tras cu arma asupra lui, lăsându-l fără un picior. Fapta moşului a fost considerată un act justiţiar demn de vestul sălbatic dar crescătorii de albine au avut apoi linişte multă vreme şi apicultura a prosperat în următoarele decenii, fiind una din cele mai importante ocupaţii ale locului. În anii ’30 ai secolului trecut s-a înfiinţat prima fermă apicolă profesionistă din localitate, activitatea apicultorilor s-a modernizat şi localitatea a devenit renumită în întreaga ţară pentru toate inovaţiile în materie de stupărit realizate aici.

Vestigii arheologice

Astăzi, Ilidia aparţine de comuna Ciclova Română şi este un sat montan turistic renumit prin numeroasele vestigii arheologice care preced atestarea documentară a localităţii. Cele mai vechi urme se află pe o stâncă de calcar, unde s-au descoperit mai multe desene stângace de omuleţi şi cruci, atribuite unor locuitori din perioada creştinismului medieval timpuriu. Pe dealul Obliţa, alături de o rotondă care pare să fi fost o biserică medievală şi ale cărei ruine au fost parţial restaurate, mai există o clădire rectangulară, probabil un vechi turn, datat cu ajutorul a două monede din a doua jumătate a secolului al XII-lea. Se crede că locul ar fi fost domeniu regal şi a fost primită ca zestre de fiica regelui maghiar Bela al III-lea la căsătoria cu împăratul bizantin Isac al II-lea Anghelos. Un alt sit arheologic este pe dealul Cetate, unde se pot vedea urmele unei fortificaţii cu palisadă şi şanţ interior ridicate în jurul unei biserici, care, pe baza mormintelor descoperite, poate fi datată în secolul al XII-lea. Ridicată de un vioevod al Ardealului, a devenit ulterior cetate regală.

12. ilidia-biserica ortodoxa romana

Un sat din alte vremuri

La Ilidia mai există multe case a căror arhitectură tradiţională a fost bine conservată şi multe fântâni vechi, care oferă turistului imaginea unui autentic sat bănăţean specific zonei, în care tradiţiile şi legendele sunt încă la mare cinste. Cele trei poduri vechi de piatră, care, se spune, ar fi fost construite încă în vremea stăpânirii turceşti în Banat dar sunt, cu siguranţă, mult mai târzii, reprezintă şi ele o atracţie a locului iar biserica ortodoxă română din localitate, ridicată la sfârşitul secolului al XVIII-lea, a fost pictată de celebrul pictor bănăţean Ioan Zaicu. Ilidia a fost cunoscută şi prin corul înfiinţat în localitate în 1883 iar localnicii păstrează şi astăzi instrumentele fanfarei constituite în 1889.

Legendele satului

Se spune că în cetatea de la Ilidia ar fi ascuns un adevărat tezaur, o cantitate impresionantă de aur aflată într-un loc necunoscut care încinge şi astăzi imaginaţia căutătorilor de comori şi că, aidoma legendelor născute în jurul altor cetăţi, şi aici s-ar fi aflat tunele subterane care legau cetatea de cea a Vârşeţului. Cea mai cunoscută legendă este însă cea a unui vestit haiduc, care fusese învăţătorul Adam Duma. Mai târziu i s-a spus Adam Neamţu, deoarece purta straie „nemţeşti”. Sătul de sărăcie, s-a apucat de haiducie, ascunzându-se într-o peşteră din Cheile Nerei. Îi jefuia pe cei înstăriţi, pe care îi ataca la drumul mare, împărţind apoi galbenii împărăteşti săracilor. A făcut ani grei de puşcărie la Oraviţa şi Lugoj după ce a fost trădat de un tovarăş şi prins în timp ce era la iubita sa, Ileana. Ieşit de la ocnă, a cerut ajutorul unui localnic din Ilidia căruia îi dăduse, pe vremuri, bani frumoşi, dar acesta l-a gonit cu argaţii. Răzbunarea lui Neamţu nu s-a lăsat aşteptată. Redevenit haiduc, i-a dat foc celui care îl alungase şi l-a ars de viu, cu tot avutul său. Nu peste multă vreme, a fost prins şi spânzurat fără judecată, lângă Vârşeţ.

Frumuseţi naturale pentru turişti

Printre frumuseţile naturale merită amintite cheile Văii Mare, după numele pârâului care străbate vatra satului, unde mai multe cascade, dintre care una de 15 metri, oferă turiştilor o minunată privelişte. La cascade şi la stânca cu desene se poate ajunge din sat, într-o plimbare pe Valea Mare, o rezervaţie naturală integrală, iar peste munte se poate trece uşor în Valea Beului Sec şi la cascadele Beuşniţei. Tot pe Valea Mare se mai pot vedea şase mori de apă încă funcţionale, dintre care patru sunt de lemn.

Surse foto: cetati.medievistica.ro, alpinet.org, tymestours.ro, adevarul.ro, banaterra, banatour.eu, vestour.ro, dayshare.org

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.