Născut la Sânnicolau Mare, în apropiere de Timișoara, în primăvara anului 1874, într-o familie de oameni modeşti, Atanasie Lipovan îşi datorează în bună măsură celebritatea şi cariera de compozitor, cântăreţ, profesor de muzică bisericească, dirijor şi întemeietor de coruri româneşti părinţilor săi, de la care a moştenit talentul muzical, dar şi faptului că, în ciuda sărăciei lor, aceştia s-au ocupat de pregătirea sa şcolară şi, deopotrivă, l-au învăţat să preţuiască creaţia populară.
Atanasie Lipovan, acuzat de naţionalism şi condamnat la moarte
A urmat clasele primare la şcoala confesională din comuna natală şi de mic copil a cântat în strana bisericii, deprinzând glasurile bisericeşti. Şi-a continuat studiile la Preparandia din Arad, unde a învăţat dirijatul, iar după absolvirea acesteia şi-a început activitatea de dascăl în localitatea Toracu Mic, aflată astăzi în Banatul sârbesc, apoi la Comloşu Mare, şi a înfiinţat primele coruri bărbăteşti, alcătuind, totodată, caietele sale de repertoriu pentru coruri.
S-a întors la Sânnicolau Mare în 1896, ca învăţător, unde s-a ocupat de corul deja existent, a înfiinţat un cor al meseriaşilor care a devenit cunoscut nu numai în ţară, ci şi peste hotare, şi a pus bazele Reuniunii de cântări „Doina”. În toamna anului 1903, la sfinţirea bisericii „Naşterea Maicii Domnului” din Sânnicolau Mare, corul „Doina” pe care-l dirija i-a impresionat atât de puternic pe cei prezenţi, încât întreaga sărbătoare a dobândit o tentă naţionalistă.
A fost încătuşat, condamnat la moarte şi dus în lanţuri la închisoarea din Szeged, dar coriştii au adunat bani şi au reuşit să-i răscumpere libertatea. În 1906, corul din Sânnicolau Mare a participat alături de alte opt coruri bănăţene la Marea Expoziţie Română de la Bucureşti, organizată cu prilejul aniversării a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I, şi a fost distins cu Diploma şi Medalia de aur, la egalitate cu mult mai celebrul cor din Lugoj, condus de Ion Vidu. Presa vremii consemna că Atanasie Lipovan „cântă aşa cum numai un mare doinist ştie să cânte”.
Coruri în oraşe din America
Invitat în 1913 să înfiinţeze coruri ale românilor care emigraseră în America, Atanasie Lipovan a reuşit performanţa de a constitui, în doar trei luni, nu mai puţin de patru coruri româneşti, la Philadelphia, Chicago, Saint Louis şi Detroit, unde trăiau comunităţi de români, şi a susţinut spectacole în mai multe oraşe. Atanasie Lipovan a cules şi a prelucrat numeroase cântece populare din Banat, Crişana şi Ardeal, a înfiinţat mai multe coruri ale elevilor cu care a participat la diverse concursuri.
După primul război mondial a fost revizor şcolar şi şi-a continuat cariera ca profesor de Tipic şi Cântare Bisericească Ortodoxă la Academia Teologică din Arad, arătându-se foarte preocupat de intonarea corectă a cântărilor de sorginte bizantină, şi a înfiinţat încă un cor prestigios, „Armonia”, care îşi continuă activitatea şi astăzi şi cântă la catedrala veche a oraşului.
După pensionare, în anul 1938, a condus Şcoala de cântăreţi bisericeşti din Timişoara a nou înfiinţatei Episcopii şi a cântat în strana bisericii. S-a stins din viaţă în 1947, la 73 de ani, şi a fost înmormântat la Sânnicolau Mare.
Moştenirea lui Atanasie Lipovan
Profesorul bănăţean a avut meritul de a pune pe note liniare cântarea de strană din Banat şi Crişana şi a lăsat posterităţii o importantă literatură de muzică bisericească şi corală, colinde, dar şi piese laice şi un „Potporiu de cântece poporale”, reconstituit de fiul său cel mare, Ioan Lipovan, la rândul lui profesor de muzică la Arad, cunoscut dirijor şi compozitor. Corul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad poartă acum numele celui care a fost din 1922 până în 1938 profesor al fostei academii teologice, iar în vara anului 2013, la Sânnicolau Mare, a fost dezvelit un bust de bronz al lui Atanasie Lipovan, aşezat pe un soclu de marmură.
Surse foto: lipovan-sannicolaumare.blogspot.com, olx.ro, ziarullumina.ro
