Volum dedicat activității Primăriei Timișoara din anii 1919-1940. Cum au contribuit primarii...

Volum dedicat activității Primăriei Timișoara din anii 1919-1940. Cum au contribuit primarii de atunci la structura de acum a urbei

0
DISTRIBUIȚI

carte primarie

Centrul multifuncţional Bastion Theresia a găzduit, astăzi, lansarea volumului „Activitatea primăriei municipiului Timişoara în perioada 1919-1940”, al cărui autor este conf. univ. dr. Vasile Rămneanţu.

Cartea se impune în primul rând prin valoarea ei documentară, fiind bazată pe surse arhivistice, periodice din anii interbelici şi pe o bogată bibliografie de specialitate, dar şi prin fraza limpede şi exactă care aduce în atenţia cititorului o serie de amănunte inedite din administraţia locală interbelică, cele 11 capitole împărţite în 38 de subcapitole reuşind să scoată în evidenţă, îm cele aproape 500 de pagini, aspecte semnificative din viaţa oraşului în anii care a urmat alipirii la regatul României Mari. Cu toate că anii interbelici au însemnat o perioadă complexă şi complicată, cu o legislaţie care nu permitea o autentică descentralizare administrativă, oraşul, condus de personalităţi remarcabile, printre care Stan Vidrighin, Cornel Grofşorean, Lucian Georgevici, Coriolan Băran şi mulţi alţii, a cunoscut o perioadă de prosperitate şi de modernizare.

Tm inceput ani '30

Chiar dacă schimbările de primari au fost dese, administraţia locală, reprezentată de primar şi consiliul comunal, a promovat proiecte importante pentru oraş, reluând iniţiative avantajoase pentru dezvoltarea acestuia din ultimii ani ai administraţiei austro-ungare care fuseseră stopate din cauza războiului, a înfăptuit lucrări edilitare notabile în anii crizei economice sau în perioada dificilă care a precedat intrarea în cel de-al doilea război mondial iar politicienii şi-au adus, la rândul lor, contribuţia în a sprijini cu adevărat interesele oraşului.

piata libertatiiÎn anii interbelici, administraţia locală a fost preocupată să sporească bugetul oraşului, a realizat lucrări edilitare remarcabile, a gestionat activitatea a nu mai puţin de 23 de întreprinderi şi instituţii pe care le avea în subordine, s-a implicat în activităţile sociale şi medicale ale oraşului şi a alocat fonduri însemnate pentru şcoli şi pentru viaţa culturală, domenii care, pentru unii primari precum Lucian Georgevici, au fost prioritare.


S-au construit vile elegante dar şi case mai modeste care au respectat însă particularităţile arhitecturale ale cartierelor, s-au ridicat biserici şi edificii publice printre care Şcoala Politehnică, palatul prefecturii sau liceul comercial (astăzi primăria), s-a construit cinematograful „Capitol” care, alături de alte cinematografe, aducea venituri însemnate oraşului, a fost mutată calea ferată spre Baziaş, au fost asanate mlaştinile.

S-a dezvoltat transportul urban mai ales datorită unor oameni competenţi aflaţi la conducerea întreprinderii, precum Corneliu Miklosi, s-a acordat o mare atenţie amenajării şi extinderii spaţiilor verzi iar prestaţia serviciului de salubritate a făcut ca Timişoara să fie considerată de vizitatorii străini unul dintre cele mai curate şi salubrizate oraşe din centrul şi sud-estul Europei.Chiar dacă elita culturală a Timişoarei era mai modestă în comparaţie cu cea a altor oraşe mari, anii interbelici au fost marcaţi de înfiinţarea sau dezvoltarea unor instituţii culturale prestigioase şi au fost promovate valori autentice, care s-au impus în spaţiul public.

Volumul, apărut în cadrul seriei Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica a Muzeului Banatului, poate fi procurat de la standul de cărţi al muzeului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.