Discuţii ample în plenul Consiliului Judeţean Timiş pe tema creşterii finanţării Asociaţiei pentru promovarea turismului din Timiş. Dacă la înfiinţare, în anul 2014, asociaţia beneficia de suma de zece mii de lei finanţare, în anul 2015 banii alocaţi de la CJT au fost în cuantum de 50.000 de lei, urmând ca anul acesta asociaţia al cărei preşedinte este vicepreşedintele CJT Călin Dobra să primească nu mai puţin de 200.000 de lei de la bugetul judeţului. De departe, cel mai vehement contestatar al creşterii cotizaţiei a fost liberalul Marian Vasile, care a atenţionat că înainte de a creşte cotizaţia alocată asociaţiei este nevoie de o analiză a activităţii pentru a vedea dacă numărul turiştilor atraşi de la înfiinţarea ei a crescut. Vasile, care este lider de grup al consilierilor judeţeni ai PNL a comentat şi că i se pare suspectă creşterea cotizaţiei către asociaţia condusă de Dobra, chiar în pragul campaniei electorale. Mai mult, liberalul a menţionat că este nevoie ca asociaţia să aplice pentru proiecte cu finanţare europeană, iar banii daţi de CJT să fie doar pentru confinanţări.
După ce consilierul judeţean Adrian Păşcuţă de la PNL atenţionat că gradul de ocupare a hotelurilor din Timiş este de circa 30%, preşedintele CJT Titu Bojin i-a promis lui Păşcuţă că va cere şi el un raport de activitate de la Oficiul pentru IMM-uri din Timiş, acolo unde Păşcuţă este şef.
În ciuda opoziţiei făcute de liberali, proiectul a fost votat de aleşii CJT. După încheierea şedinţei de plen, Bojin a explicat pentru presa locală faptul că „legat de turism, a fost o adevărată dispută din punct de vedere al sumei, eu consider că 200 de mii de lei la nivel judeţului Timiş, având în vedere că nu stăm extraordinar din punct de vedere turistic, dacă tot vrem să creăm un brand turistic al judeţului, dacă tot vrem să creăm şi să facem nişte acţiuni care să fie vizibile, acţiunile pe care le putem face ca să fie vizibile pentru judeţul Timiş nu le putem face să fie numai la Surduc sau pe Bega, de la Timişoara la graniţa cu Serbia. Acţiunile trebuie să le facem cel puţin la nivelul DKMT, dacă se poate spune aşa, a celor trei zone în postura noastră inclusiv a deschiderii înspre ce înseamnă ţările mai bine organizate şi mai bine dezvoltate din punct de vedere turistic, inclusiv dacă vreţi ca ultim argument posibilitatea de a face ceva în relaţiile pe care le-am instituit prin înfrăţirea cu anumite zone şi din Moldova şi din China şi din Germania şi din Austria şi din Franţa probabil că ele rămân doar la nivel de acte semnate festiv şi date prin presă că ne înfrăţim, fără să existe o acţiune concretă şi nişte activităţi care să poată să scoată în relief ce înseamnă judeţul Timiş, să poată să aducă nişte beneficii din punct de vedere economic”.
