Descalificarea oraşului Arad la interviul de preselecţie pentru faza finală a competiţiei care vizează titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 i-a nemulţumit pe arădeni, care au pus acest eşec pe seama proiectului neprofesionist promovat de municipalitate. I s-a reproşat primarului că adevărata identitate istorică a oraşului nu a fost luată în seamă şi că nu s-a ţinut cont de grila pentru întocmirea proiectelor în care se punea accent pe acest lucru, alegând, alături de consilieri locali lipsiţi de o minimă cunoaştere a oraşului, o variantă proprie, de „reinventare” a acestuia.
Strategia de candidatură a Aradului concretizată în proiectul „Look out Europe” şi evaluată în luna decembrie este, de fapt, un lung interviu luat primarului, cu care acesta avea ambiţia de a impresiona întregul continent. Viziunea lui Falcă, prezentată într-un limbaj de lemn pigmentat cu sloganuri agresive, reiese încă din primele pagini ale proiectului, postat pe site-ul Ministerului Culturii. „Parcă arădenii ar fi adormit, fosta glorie a oraşului s-ar fi prăbuşit şi acum, cu această candidatură, cetăţenii s-au trezit iar reconstruirea mândriei lor este un imperativ” este convingerea care stă la temelia demersului cultural al lui Gheorghe Falcă.
Una din bizareriile proiectului cultural promovat de actualul primar şi consilierii săi apropiaţi este decizia de a oferi găzduire unui procent de 15% de refugiaţi din Orientul Mijlociu care ar urma să vină în România, socotind că nimic nu ar fi mai potrivit pentru a demonstra disponibilitatea Aradului de a deveni capitală culturală europeană. Aducerea imigranţilor pare să fi fost, în opinia sa, punctul forte al proiectului, căci în cele 83 de pagini ale acestuia, e singurul detaliu evidenţiat cu culoare roşie: „ Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, a cerut în luna octombrie 2015 Guvernului României repartizarea la Arad a unui număr semnificativ de refugiaţi din Orientul Mijlociu, pentru a fi integraţi într-o cultură a respectului faţă de valorile europene şi drepturile fundamentale ale omului!”, deoarece „Vrem să surprindem, să încântăm Europa cu imaginaţia şi creativitatea noastră.
Să inspirăm Europa să îşi ia notiţe!”. „Aradul… se reinventează pe palier cultural şi are ambiţii în relaţia sa cu Europa”, plusează edilul, hazardându-se în a interpreta structura multietnică de odinioară a Aradului într-o manieră cu totul proprie şi lipsită de orice temei istoric: „Aradul nu a izolat refugiaţii în ghetouri, nu i-a marginalizat la periferie, nu le-a creat un sistem de educaţie excluziv, ci i-a integrat fără compromisuri”. De la aceste consideraţii lipsite de noimă până la a cere guvernului Ponta refugiaţi pentru a-i integra, n-a fost decât un pas. Falcă pretinde că ar fi avut loc consultări publice pe această temă şi s-ar fi bucurat de sprijinul întregii comunităţi, dar nimeni nu confirmă acest lucru, doar Universitatea „Vasile Goldiş” şi o asociaţie sărindu-i în ajutor cu locuri de cazare, la liceu şi la facultate. Iniţiativa se vrea însă un mesaj al Aradului către Europa: „Iată, aşa se procedează”, scris cu caractere distincte, în aşa fel încât să nu cumva să scape atenţiei comisiei de evaluare.
Nu în ultimul rând, sloganul „Atenţie Europa” se dorea a fi, în opinia lui Falcă, „o provocare adresată Europei… un avertisment adresat unei Europe care se proclamă unită în diversitate, dar în realitate este tarată de prejudecăţi şi are tendinţa de a fi sau de a deveni o <<Fortăreaţă>>… sloganul… va determina dezbateri cu privire la necesitatea ca Europa să se reevalueze, să renunţe la prejudecăţi… Vrem să surprindem, să încântăm şi să inspirăm Europa cu imaginaţia şi creativitatea noastră… Europa să fie atentă şi să îşi ia notiţe de la noi! Ne implicăm pozitiv în criza imigranţilor din Europa, perpetuând modelul arădean de toleranţă şi integrare”, conchide Falcă, menţionând în final că, prin programul artistic şi proiectele conexe vrea să demonstreze Europei că „Românii nu sunt cerşetori şi nu sunt hoţi”.
Raportul de preselecţie al oraşelor care au candidat la faza finală pentru Capitala Culturală Europeană în 2021, publicat în luna ianuarie, menţionează la pagina dedicată Aradului, că potrivit spunselor primarului, oraşul s-a oferit să primească 15% din refugiaţii ajunşi în România dar după evaluarea proiectului prezentat, juriul nu a putut fi convins de impactul european al acestuia, ca „model de inovare pentru Europa”.