TIMIȘOARA UITATĂ Bela Bartok, GENIUL muzical care a compus prima sa operă...

TIMIȘOARA UITATĂ Bela Bartok, GENIUL muzical care a compus prima sa operă la doar 9 ani. Cum a cucerit lumea cu talentul său FOTO

0
DISTRIBUIȚI
4. Bartok Bela
Bartók Béla

Celebrul compozitor şi pianist maghiar Bartók Béla (1881-1945), reprezentant de seamă al muzicii moderne, s-a născut în 25 martie 1881 la Sânnicolau Mare în apropiere de Timișoara, unde a urmat primele clase. Şi-a continuat studiile la Oradea şi Bistriţa, apoi a studiat pianul şi compoziţia la Bratislava şi Academia Regală de Muzică din Budapesta. Între 1907 şi 1934 a profesor de pian la academia din capitala maghiară unde şi-a făcut studiile iar în următorii ani, până în 1940, s-a ocupat de folclorul muzical la Academia de Ştiinţe din Budapesta. În 1940, când situaţia politică devenise extrem de tensionată, a emigrat în SUA, unde a lucrat timp de un an pe lângă „Columbia University” şi ca profesor de muzică la New York.

Concert cu George Enescu

Talentul pentru muzică s-a manifestat din copilărie şi a primit primele lecţii de pian de la mama sa, de la care a învăţat notele şi acordurile muzicale, în scurt timp devenind un excelent pianist. În 1903, la absolvirea studiilor, a susţinut primul concert în oraşul natal iar un an mai târziu a concertat la Timişoara. Între 1922 şi 1936 a susţinut patruzeci de concerte în oraşe din Transilvania, Banat, şi în capitala României Mari, Bucureşti, unde Societatea Compozitorilor Români a organizat, în 1924, un concert dedicat aproape în întregime compoziţiilor lui Bartók Béla. Sonata pentru vioară şi pian compusă de acesta a avut parte de o interpretare memorabilă, cu George Enescu la vioară, acompaniat la pian de compozitor. A fost decorat de Regele Ferdinand cu ordinul „Bene merenti” clasa I, a primit premiul „Enescu” şi a devenit membru al Societăţii Compozitorilor Români. Tot la Bucureşti, Bartók a interpretat doi ani mai târziu Rapsodia sa pentru pian şi orchestră şi a stârnit interesul publicului prin compoziţia în manieră expresionistă „Allegro barbaro” şi „Dansurile populare româneşti”, scrise iniţial pentru pian şi prelucrate mai târziu pentru orchestră.

6. Bartok Bela - 1945
Compozitor la nouă ani

A fost un compozitor prolific, prima sa operă fiind compusă când avea doar nouă ani. Muzica sa a fost influenţată de compozitori celebri precum Johannes Brahms, Richard Wagner, Franz Liszt sau Claude Debussy iar în poemul simfonic „Kossuth”, muzica lui Richard Strauss îşi face simţită influenţa. A compus mai multe lucrări cu caracter pedagogic printre care „Microcosmos”, o culegere de 153 de piese pentru pian cu diferite grade de dificultate iar cele şase cvartete de coarde sunt considerate unele dintre cele mai importante compoziţii ale genului. Creaţia sa mai cuprinde opera „Castelul prinţului Barbă-Albastră”, piesa de balet „Prinţul cioplit din lemn”, suita post-expresionistă „Mandarinul miraculos”, trei concerte pentru pian şi orchestră, muzică pentru instrumente de coarde, percuţie şi celestă, un concert pentru orchestră şi unul pentru vioară şi orchestră executat în primă audiţie de Yehudi Menuhin în 1943, muzică pentru două piane şi instrumente de percuţie şi un concert pentru violă şi orchestră, compus în anul morţii sale şi definitivat de Serly Tibor.

5.<br /><p>
<!-- /78947875/Pressalert-InArticle1 -->
<div id='div-gpt-ad-1516626384607-0' style=


compozitie Bartok Bela" width="640" height="463" srcset="https://www.pressalert.ro/wp-content/uploads/2016/02/5.-compozitie-Bartok-Bela-640x463.jpg 640w, https://www.pressalert.ro/wp-content/uploads/2016/02/5.-compozitie-Bartok-Bela-768x556.jpg 768w, https://www.pressalert.ro/wp-content/uploads/2016/02/5.-compozitie-Bartok-Bela-1061x768.jpg 1061w" sizes="(max-width: 640px) 100vw, 640px" />

Culegere de muzică folclorică multietnică

A fost foarte interesat de folclor şi încă din 1905 a început să studieze muzica populară maghiară, românească şi ţigănească tradiţională, din 1909 ocupându-se intens de culegerea a aproximativ zece mii de cântece populare ale etniilor bănăţene, pe care le-a transcris, clasificat şi adnotat. Împreună cu compozitorul Kodály Zoltán, a întocmit o culegere de muzică folclorică maghiară, românească, sârbească, croată, turcească şi nord-africană, publicată în 12 volume, care cuprindeau peste zece mii de melodii. Era cunoscător a mai multe limbi, printre care şi româna, şi o bună parte a literaturii române a făcut parte din lecturile sale, pentru a putea desluşi folclorul românesc, fiind un susţinător al fraternităţii popoarelor.
Şi-a găsit sfârşitul în SUA, în 1945, răpus de o boală necruţătoare, şi fost înmormântat la New-York iar în 1988 a fost reînhumat în Ungaria. La Timişoara are o stea în faţa filarmonicii iar liceul maghiar din oraş poartă numele cunoscutului compozitor şi pianist. Din 1991 este membru post-mortem al Academiei Române. În oraşul natal i s-a ridicat un bust, o stradă îi poartă numele şi la 125 de ani de la naştere i s-a decernat titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului.

Surse foto – adevarul.ro, babelmatrix.org, fuguemasters.com, bach-cantatas.com, teleghraph.co.uk, historicsaranaclake.org, liraaurelio.com

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.