La ora 9.00 unul din muncitorii care au atelier lângă casa mea, apare cu un buchet de lalelele bordo. Le va duce acasă, neveste-sii. E trecut e miezul vieții. Ea, de asemenea. Probabil că de Ziua Femeii îi va pregăti felul lui preferat de mâncare, ca să se revanșeze pentru atenția primită: flori. Poate că el îi va mai lua un lichior, sau o cutie de ciocolată, pe drum. Căci așa se face. Așa a învățat el, de la tac-su. De la colegi. Așa vede că se face.
Locuiesc lângă o piață și să minunez la fiecare sărbătoare oficială cât de conformiști pot fi oamenii. Azi, de dimineață, a început furnicarul până la etajul pieței, la zona cu flori. Oamenii cer buchete, fire, ghivece de flori. Parcă i-a lovit isteria. O vor ține așa până al finalul programului.
Mă întreb dacă în mintea fiecărui bărbat care cumpără flori doar de 8 Martie mai e loc și de alte idei în restul anului.
Am greșit. E știut că el mai cumpără flori și de Valentine’s Day. Are aceste două repere, la începutul anului amândouă, trece apoi de ele, își închide tandrețea cu lacătul, scuipă-n sân și își face cruce căci a scăpat. își notează undeva ziua de naștere a „ei” și data căsătoriei lor, ca să nu iasă nasol. Și are toate așteptările să fie tratat regește, pentru că și-a amintit, pentru că a fost atent etc. Apoi poate fi cum e el. Mârlan în anumite zile. Indiferent în altele. Cu gândul la muzele care-l inspiră. Cu ideea că nevasta e ființa care i-a făcut plozi, iar acum îi face mâncare, căci deh, maternitatea nu i-a fost chiar favorabilă și, pe cale de consecință, nu o mai găsește atractivă. iar el, el e un zeu în oglinda minții sale. bineînțeles, captiv după o burtă de bere, șosete albe și un vocabular minimal.
Oare proful efebofil de la Lugoj ce face de 8 Martie? Îi duce flori soției sale, o doamnă profesoară și ea, cam de vârsta lui, adică 50, poate 50+? Îi spune „La multi ani femeia vieții mele”? Până la urmă, ea o merită din plin. A stat o viață lângă un bărbat obsedat de fetițe, un prof care pipăia pubere de 11 ani și adolscente de 14 în văzul clasei, la ore. Un om care organiza excursii cu fetițele pentru că „ce se întâmplă acolo, nu trebuie să știe nimeni” și care plănuia în detaliu cum să le seducă, cum să facă sex în grup cu ele. Iar ea, jumătatea lui, s-a făcut, o viață întreagă că nu vede nimic din toate acestea. Căci e mai simplu să închizi un ochi, sau doi și să îți repeți că nu ești singură când de fapt ești. La mulți ani doamnă!
Frumos scris.