În lunile de primăvară, când zilele geroase au trecut iar arşiţa încă nu s-a instalat, iubitorii de drumeţii montane sau de cicloturism au la dispoziţie o mulţime de trasee, mai uşoare sau cu un grad de dificultate mai mare, pentru toate gusturile.
Oferta este extrem de generoasă, atât pentru iubitorii de munţi şi păduri, cât şi pentru cei care preferă un itinerar mai domol, dar indiferent de alegerea făcută, peisajele sunt de basm şi obiectivele turistice aflate pe diferite trasee merită vizitate.
Poteci turistice amenajate în Munţii Zarandului
În partea de vest a Munţilor Zarandului, foarte căutată de amatorii de drumeţii montane în aşezările din podgoria Aradului, au fost refăcute anul trecut poteci turistice care totalizează în jur de 150 de kilometri. Pe traseele care duc spre staţiunea Moneasa, cabana Căsoaia sau pe Valea Cladovei au fost montate nu mai puţin de 174 de indicatoare turistice şi 14 panouri informative.
Indicatoarele sunt prevăzute cu materiale reflectorizante dar şi cu pictograme pentru amatorii de ciclism montan, speologie, alpinism, drumeții montane sau parapantism, iar hărţile de pe panouri indică turiştilor cetăţile medievale din zonă şi date istorice legate de acestea.
Cicloturism prin localităţi montane
Pe cele două maluri ale Mureşului există mai multe ciclotrasee cu rute bine definite şi diferite grade de dificultate, de-a lungul cărora se pot face popasuri la mai multe obiective turistice. Traseul Gurahonţ – Sebiş, prin Dezna, are o lungime de 38 de kilometri, se poate parcurge în aproximativ patru ore pe un drum asfaltat şi pietruit iar pe parcurs pot fi vizitate parcul dendrologic din Gurahonţ şi ruinele cetăţii Dezna. Tot de la Gurahonţ se poate ajunge la Juliţa, prin Slatina de Mureş. Cei 42 de kilometri pot fi străbătuţi în trei ore, căci drumul este asfaltat în întregime.
Un traseu pitoresc e şi cel de la Gurahonţ la Săvârşin, pe valea Troaşului, unde pot fi vizitate bisericuţele de lemn din Troaş şi Medrigeşti. Drumul nu e foarte uşor, diferenţa de altitudine este de peste 500 de metri, cei aproape 40 de kilometri neputând fi parcurşi mai repede de cinci ore. Drumul de la Sebiş spre Târnova are şi porţiuni mai sălbatice, căci după Buteni şi Chisindia urcă la Văsoaia, de unde, prin Minişu de Sus, se poate ajunge la lacul Tauţ.
Trasee de la Radna
Un alt traseu extrem de atractiv este cel de la Radna la Târnova, prin Căsoaia, care poate fi străbătut în aproximativ cinci ore, pe parcursul celor 37 de kilometri diferenţa de altitudine fiind de aproximativ 500 de metri. Dificultatea drumului este moderată, iar popasuri se pot face la mănăstirea Maria Radna şi la cetatea Şoimoş. Un circuit de aproximativ 40 de kilometri, pe un drum forestier, poate fi făcut pe traseul Radna – Lipova – Ususău, iar prin Şiştarovăţ şi Lipova, înapoi la Radna. Tot de la Radna se poate ajunge la Şiria prin Cladova şi Covăsânţ, pe un drum forestier de 32 de kilometri care nu poate fi străbătut mai repede de patru ore, sau la Ineu, străbătând 55 de kilometri prin localităţile din podgoria Aradului.
Ca puncte de atracţie turistică pot fi amintite turnul din Covăsânţ, cetatea Tornea, mănăstirile Feredeu şi Feredeul din Deal, cetăţile Şiriei, Agrişu Mare şi Ineu. Din Ineu, pe un alt traseu, se coboară din nou spre Mureş, la Conop, prin localităţile Şilindia, Tauţ şi Nadăş, cei 47 de kilometri putând fi străbătuţi în mai puţin de patru ore. Un traseu mai dificil, cu diferenţe mai mari de altitudine, care poate fi străbătut în mai bine de şase ore, este cel care leagă localităţile Petriş de Vaţa de Jos, prin Corbeşti, Roşia Nouă şi Obârşia, dar drumeţii au prilej de popas la castelul din Petriş sau la bisericuţele de lemn din Corbeşti şi Roşia Nouă.
Peste Mureş, din Crişana în Banat
Unul dintre cele mai frumoase trasee pentru drumeții montane sau cicloturism este pe valea Mureşului, de la Radna la Săvârşin, prin vechi localităţi precum Bata, Birchiş sau Căpâlnaş, unde se află şi castelele familiei Mocioni.
De la Săvârşin se poate ajunge la Făget, tot prin Birchiş şi Căpâlnaş, distanţa fiind de doar 24 de kilometri. Un traseu mai îndepărtat de civilizaţie, cu sate aproape pustii, este cel care leagă localitatea Săvârşin de Margina, peste Mureş, prin Coşteiu de Sus, Bulza şi Căprioara. Diferenţa de altitudine nu e prea mare dar drumul, destul de rustic, durează în jur de trei ore. Merită făcute popasuri atât la bisericuţele de lemn din Bulza şi Margina, cât şi la castelul regal din Săvârşin, restaurat şi readus la frumuseţea lui de odinioară.
Trecând Mureşul la Radna, se poate ajunge, prin Lipova, la satul monument istoric Charlottenburg, prin Comeat, Bogda şi Altringen, pe drumuri asfaltate, de pietriş sau pământ, cam în acelaşi interval de timp. Un drum ceva mai lung, de 63 de kilometri, leagă Radna de Lugoj, prin Lipova, Secaş, Balinţ, Păru, Ţipari şi Coşteiu, dar cum este destul de neted, poate fi străbătut în cinci ore. Un popas merită făcut la bisericuţa de lemn de la Crivobara.
Surse foto: ciclotrasee.ro, claudiumoga.blogspot.ro, aventuripebicicleta.ro, dailymotion.com, skytrip.ro
