Valea dinozaurilor pitici, fereastră spre trecutul îndepărtat al planetei. Când a fost...

Valea dinozaurilor pitici, fereastră spre trecutul îndepărtat al planetei. Când a fost descoperită și cum arată traseul turistic amenajat GALERIE FOTO

0
DISTRIBUIȚI
<


figure id="attachment_222411" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter">Sit de fosile
Sit de fosile

Cu 70 de milioane de ani în urmă, în cretacicul superior, eră în care au avut loc mari transformări geologice, Ţara Haţegului se afla pe o insulă desprinsă de continent, într-o zonă tropicală cu palmieri şi ferigi uriaşe, care plutea pe Marea Tethys. În acele vremuri, aici trăiau crocodili, reptile zburătoare uriaşe şi dinozauri. Dar nu orice fel de dinozauri, ci unii pitici, unici în lume, căci pe spaţiul restrâns al insulei, populat şi cu alte vieţuitoare, resursele de hrană erau mai puţine, iar dinozaurii au fost nevoiţi să se adapteze condiţiilor de mediu. A apărut asfel această varietate pitică în comparaţie cu dinozaurii care au trăit în alte părţi ale continentului, lungimea acestora fiind cuprinsă între un metru şi patru metri şi jumătate.

Un geoparc susţinut de UNESCO

Resturile pietrificate ale oaselor de dinozauri au fost semnalate de Franz Nopcea, excentricul descendent al unei familii nobiliare din Ţara Haţegului, care avea un castel la Săcel. La sfârşitul secolului al XIX-lea, tânărul Nopcea a plecat la Viena pentru a studia paleontologia şi geologia. Versanţii Văii Sibişelului sunt primul loc din România în care s-au descoperit mari fosile ale unor specii de dinozauri ierbivori şi carnivori, broaşte ţestoase, crocodili şi alte specii care trăiau aici în cretacic.

Cercetările au fost reluate la sfârşitul anilor ’70, iar după rezultatele deosebite ale studiilor paleontologice, care au identificat cuiburi cu ouă, embrioni de dinozauri şi urmele unei reptile zburătoare din grupul pterozaurilor, de mai bine de zece ani, această zonă a devenit o arie protejată şi în cadrul unei colaborări interdisciplinare s-a constituit un geoparc al dinozaurilor din Ţara Haţegului, de aproape 1.200 kilometri pătraţi, care este membru în reţeaua europeană şi în cea globală a geoparcurilor.

Caracterizat printr-o mare geodiversitate şi biodiversitate, geoparcul dinozaurilor are drept scop conservarea patrimoniului natural şi cultural specific zonei, iar la nivel internaţional beneficiază de recunoaşterea şi susţinerea UNESCO pentru cercetarea tainelor nevăzute şi, deopotrivă, fabuloase, ale unui îndepărtat trecut al planetei.

Valea dinozaurilor pitici

Traseul pe care turiştii îl pot străbate pentru a merge pe urmele dinozaurilor pitici a fost inaugurat vara trecută, poteca amenajată în acest scop fiind considerată una dintre cele mai frumoase şapte poteci tematice din România. Aceasta are o lungime de opt kilometri şi se află nu departe de Haţeg. Drumul care porneşte din hotarul satului Sânpetru şi ajunge la Nucşoara, prin satul tradiţional Ohaba Sibişel, poate fi străbătut pe jos, cu bicicleta sau, parţial, cu maşina.

La Sânpetru a fost amenajată Casa Dinozaurilor Pitici, unde a fost reconstituită viaţa celor mai mici dinozauri din lume. Este primul muzeu dedicat reptilelor care au vieţuit pe aceste meleaguri, cu replici ale acestora şi ale altor specii şi cu numeroase informaţii despre trecutul geologic al zonei. Tot la Sânpetru poate fi văzută renumita biserică medievală „Sf. Mare Mucenic Gheorghe”, monument istoric construit în secolul al XIV-lea, în zidurile căreia se regăsesc fragmente din ruine romane. Pe traseul marcat de panouri pe care apare harta văii dinozaurilor şi istoria locului, turiştii pot vizita două situri în care au fost descoperite urme fosile ale faimoaselor animale preistorice, unul nu departe de Casa Dinozaurilor Pitici, iar al doilea pe Dealul Mare al Dinozaurilor. Există şi o Casă a Tradiţiilor, unde cei interesaţi pot afla fel de fel de poveşti specifice locului, case şi habitate specifice arhitecturii locale şi un complex al tehnicii populare în satul Peştera, cu două mori de apă, o văiagă şi un cuptor de var.

Natura din aria protejată oferă, la rândul ei, peisaje rustice încântătoare, cu Munţii Retezat care se văd în zare, vestitele câmpuri cu granit apărute în urma eroziunii provocate de gheţarii care existau în Munţii Retezat, lacul cu pietre albastre din punctul numit „la Scoabă”, care doreşte să reconstituie atmosfera din vremea dinozaurilor, fâneţele cu narcise de la Sălaşu de Sus, paleofauna reptiliană Tuştea, mlaştina de la Peşteana sau calcarele de la Faţa Fetii. În arealul parcului trăiesc mai multe mamifere protejate precum ursul brun, lupul, vidra de râu şi patru specii de lilieci, specii protejate de amfibieni, peşti şi nevertebrate dar pot fi vizitate şi o mulţime de monumente istorice – biserici şi castele – unele unice în lume.

Surse foto: cluj.travel, traseeromania.ro, plecinlume.blogspot.ro, ziareromania.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.