După ce DNA a demarat o anchetă penală în privința autostrăzii Sibiu – Orăștie, lotul 3, și o altă anchetă privind lotul 1 din Arad – Nădlac, a venit rândul autostrăzii Timișoara – Lugoj să intre în vizorul procurorilor. Un document obínut de digi24.ro arată că autostrada este în investigație la DNA în urma unei sesizări venite de la Departamentul de Luptă Anti-Fraudă (DLAF).
După lotul 1 Nădlac – Arad și lotul 3 Sibiu – Orăștie, primul ajuns la DNA într-un caz de fraudare a fondurilor europene, al doilea într-un dosar de abuz în serviciu al fostului director general CNADNR, Narcis Neaga, a venit rândul autostrăzii Timișoara – Lugoj să intre în atenția procurorilor.
Conform documentului dezvăluit de digi24.ro, o bună parte a autostrăzii a fost realizată fără o autorizație de construire, fapt pentru care România riscă să piardă banii înaintați de către Comisia Europeană. Documentul de la Ministerului Fondurilor Europene (MFE), trece în evidență toate lucrările efectuate fără Autorizație de Construire (AC) de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) și precizează că autostrada Timișoara – Lugoj s-ar afla în investigație la DNA.
Potrivit unor oficiali care au preferat să-și păstreze anonimatul, ancheta DNA se referă la lotul 2 al autostrăzii menționate și se referă la lipsa autorizației de construcție (AC).
Autorizația a fost emisă în august 2014, cu doar câteva zile înainte de eliberarea proceselor verbale de recepție, și în condițiile în care lucrările fuseseră făcute încă din luna mai a acelui an.
Documentul MFE arată însă că autostrada Timișoara – Lugoj nu este singura lucrare făcută fără AC. Există nu mai puțin de 11 contracte, cu o valoare totală de 400 de milioane de lei, valori fără TVA, fără AC. Pe lângă autostrada Timișoara – Lugoj, mai este cazul loturilor 2,3 și 4 din Lugoj – Deva, toate cele patru loturi din autostrada Sebeș Turda, reabilitarea podului de peste Dunăre de la Giurgiu sau a DN 14 Sibiu – Mediaș – Sighișoara.
Conform digi24.ro, Absența AC nu este o simplă chestiune de respectare a legislației. Există riscul ca în absența AC Comisia Europeană să refuze decontarea lucrărilor, pe motiv că lucrările făcute nu sunt de calitate. Avertismentul apare într-o scrisoare a MFE adresată Ministerului Transporturilor (MT).
Expertize de formă
Soluția salvatoare a venit însă la începutul acestui an. Pentru românul de rând, legea calității în construcții spune că dacă o lucrare este făcută fără AC, aceasta urmează să fie demolată. Ca să nu ajungă la astfel de situații și să fie nevoit să își demoleze sieși lucrările, în luna martie 2016 Guvernul a emis OUG 7/2016 care permite menținerea lucrărilor de infrastructură de transport de interes național, dacă expertize făcute pentru lucrări arată că au fost respectate cerințele de mediu, de urbanism, proiectul tehnic de execuție, etc. Pentru a soluționa situația celor 11 proiecte în valoare de 400 de milioane de lei, MT a cerut CNADNR realizarea unor expertize care ulterior să fie aprobate de către consiliile tehnico-economice ale companiei și ministerului.
