Cea mai veche sărbătoare a Serbiei are loc în Banat. Ce atracții...

Cea mai veche sărbătoare a Serbiei are loc în Banat. Ce atracții turistice puteți vizita în zona Bela Crkva FOTO

0
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-282188259">
5. biserica alba
Biserica Albă (Bela Crkva), pe malul Dunării. Foto: Constantin Duma

Localitatea Bela Crkva (Biserica Albă), aflată în sud-estul Banatului Sârbesc, la 110 kilometri de Timişoara, se pregăteşte din nou de deja vestita sărbătoare tradiţională „Carnavalul florilor”, care se va desfăşura între 19 şi 26 iunie şi la care numărul turiştilor, inclusiv al celor din Banatul românesc, este, de la an la an, tot mai mare.

„Carnavalul florilor”, cea mai veche sărbătoare a Serbiei

Carnavalul datează din 1852, şi de atunci animă strada principală a orăşelului la fiecare sfârşit de iunie. Este cea mai veche sărbătoare a Serbiei, inclusă în prezent în Federaţia Europeană de Concursuri şi Carnavaluri, al cărei conţinut s-a diversificat şi s-a îmbogăţit o dată cu trecerea timpului. Evenimentul, deja consacrat, a fost promovat şi la Timişoara de consulul general al Serbiei, Lazar Manojlovic, de Uniunea Sârbilor şi de reprezentanţi ai organizaţiilor turistice şi culturale din Bela Crkva, dar mai ales de celebrele majorete, campioane ale Serbiei în 2015 (foto jos).

14. promovare timisoara

Festivalul va începe în 19 iunie şi după o săptămână de manifestări culturale foarte diverse, şi la ediţia din acest an va avea loc o paradă a celor mai frumoase care alegorice şi vor fi prezentate cele mai reuşite aranjamente florale. Din programul carnavalului nu vor lipsi muzica, excursiile în zonă şi diverse manifestări menite să asigure buna dispoziţie a celor prezenţi, ospitalitatea sârbească cu produse tradiţionale sârbeşti fiind bine cunoscută pentru toţi cei care vizitează ţara vecină. În 25 şi 26 iunie, zilele în care vor defila carele alegorice şi va avea loc marele concert de pe scena oraşului, vor fi puse în circulaţie trenuri speciale din Timişoara şi Belgrad spre Bela Crkva.

Monumente culturale de patrimoniu

În vechea localitate întemeiată cu aproape trei secole în urmă în cea mai frumoasă zonă a Voivodinei, alături de vechile clădiri baroce, se mai păstrează castanii seculari moşteniţi din vremea habsburgilor, care au înfiinţat aşezarea la începutul secolului al XVIII-lea. Aceasta a fost locuită de diferite etnii, germanii fiind majoritari până în anii interbelici.

La sfârşitul primului război mondial, când Banatul a fost divizat, aşezarea a fost alipită Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor dar şi în prezent mai trăieşte aici o comunitate destul de mare de români. Pe strada Promenadei se află biserica ortodoxă română „Sfânta Treime”, ridicată în 1872, iar peste drum, arhivele localităţii şi muzeul, cel mai vechi din Voivodina, unde, alături de numeroase artefacte descoprite în situri arheologice, pot fi admirate picturi reprezentative pentru zona Voivodinei. Pe aceeaşi stradă există multe alte monumente culturale.

Cea mai veche biserică, ridicată în 1780, este biserica ortodoxă sârbă „Sfinţii Petru şi Pavel”, iar biserica romano-catolică „Sfânta Ana”, construită în anul 1806, este cea mai impunătoare dintre toate. În oraş se mai află biserica ortodoxă rusă „Sfântul Ioan”, construită în 1931 şi biserica greco-catolică. Printre clădirile monument ale aşezării se numără primăria, liceul Dositej Obradovici, farmacia veche, o renumită cofetărie odinioară cunoscută şi la Viena, iar biblioteca locală are un fond de carte de peste 30.000 de exemplare.

În sezonul estival centrul este plin de terase cu muzică, parcul memorial este un loc de destindere, iar puţin mai departe, în piaţă, este mare forfotă, mai ales joia şi sâmbăta, când sunt zile de târg. Mulţi bănăţeni din zona de graniţă îşi fac cumpărăturile la Biserica Albă, căci piaţa e plină de produse felurite, iar preţurile – mai mici decât cele din România.

Atracţii turistice la Biserica Albă şi împrejurimi

Comunitatea locală, relativ mică numeric, a reuşit să transforme aşezarea şi împrejurimile într-o adevărată atracţie turistică nu numai în timpul carnavalului ci pe întreaga durată a verii. La jumătatea lunii iulie are loc „Motoriada”, un atractiv concurs de motociclete, iar în luna august, „Rachiada”, un festival al ţuicii organizat prima dată anul trecut, căci locuitorii sunt cunoscuţi pentru ţuica de fructe pe care o fac.

15. tuica de prune biserica alba
Țuică de prune de la Biserica Albă

Mulţi turişti vizitează lacurile din jurul aşezării, unde ofertele de vacanţă sunt numeroase iar preţurile de cazare accesibile. Sunt cele mai cunoscute şapte lacuri artificiale create prin exragerea nisipului, cu plaje amenajate pentru cei care doresc să stea la soare. Iubitorii de sport găsesc aici trambuline, terenuri de polo, baschet sau tenis de câmp, bărci de agrement şi hidro-biciclete, precum şi un amfiteatru de spectacole şi o terasă plutitoare, unde, la sfârşit de săptămână, se organizează discoteci. Pe malul lacului, într-o pădurice, a fost construit un mic sat de vacanţă, cu vile mici şi cochete, dar există şi posibilităţi de cazare extrem de ieftine, chiar pe malul lacului. Pescarii găsesc şi ei crap şi somn din belşug, pe care-l pot pescui cu mai multe undiţe.

Nu departe de localitate se află râurile Nera şi Caraş, mărginite de oaze de natură extrem de pitoreşti, canalul Dunăre-Tisa-Dunăre şi satul tradiţional Banatska Palanka, renumit pentru specialităţile culinare tradiţionale şi celebra ciorbă de peşte, pe unde se poate trece Dunărea şi se poate vizita fortăreaţa medievală Semendria, construită în prima jumătate a secolului al XV-lea şi ruinele vechii aşezări romane Viminacium, din provincia Moesia.

În zonă se află şi nisipurile Deliblato, supranumite „Sahara Europei”, unde se pot întâlni specii de păsări unicat, şi o rezervaţie de 80.000 de hectare de pădure în mijlocul câmpiei, acestea fiind cele mai noi puncte de atracţie turistică pentru pescari şi vânători, cu servicii oferite la preţuri foarte atractive, căci locuitorii din Bela Crkva ştiu că turismul reprezintă cea mai mare şansă de dezvoltare a aşezării şi viitorul acesteia.

Surse foto: Constantin Duma, delcampe.net, wikipedia.org, banaterra.eu, ebay.ca

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.