Aula Magna a Universităţii de Vest a găzduit, astăzi, lansarea celei de-a doua ediţii a volumului „Istoria Banatului”, revăzută şi adăugită. Cartea, apărută la Editura Academiei Române cu susţinerea financiară a cluburilor rotariene din Banat şi coordonată de prof. dr. Victor Neumann, este o culegere de studii semnate de 15 profesori şi cercetători timişoreni, sârbi şi maghiari, care scot în evidenţă complexitatea etnică, lingvistică şi culturală a acestei regiuni, în care frontierele sunt tot mai permisive, pe măsura integrării europene. Volumul are peste 700 de pagini şi se ocupă de istoria regiunii din ultimii 300 de ani.
„Istoria Banatului” este o lucrare de referinţă pentru această regiune, cu atât mai mult cu cât conceptul de „istorie regională” (Landesgeschichte) este de tot mai mare actualitate în contextul în care o Europă a regiunilor se impune din ce în ce mai mult, fără a contrazice cu nimic realităţile naţionale. Prezent la lansarea volumului, prof. acad. Răzvan Theodorescu, care a semnat prefaţa acestuia, a insistat asupra diversităţii acestei regiuni, un spaţiu de interferenţă culturală şi religioasă, vorbind despre cercetările sale mai vechi legate de „urbs Morisena” (Cenadul de astăzi) unde mănăstirea de rit grec ridicată de Ahtum, peste care s-a construit cea catolică a călugărului benedictin de origine veneţiană Gerardo Sagredo, este un exemplu elocvent pentru întâlnirea civilizaţiei bizantine, a latinităţii răsăritene, cu cea central-europeană şi occidentală. Banatul este locul în care datele istorice atestă prezenţa romanilor şi a Bizanţului, deopotrivă cu cea a călugărilor cistercieni, a veneţienilor şi apoi a turcilor şi conferă provinciei particularităţi care conturează o istorie distinctă a acesteia, diferită de cea a Transilvaniei sau a regiunii cunoscute sub numele de Partium (Crişana).
Pentru contribuţia adusă în acest volum, istoricii Victor Neumann şi Miodrag Milin au fost distinşi cu premiul Academiei Române iar acad.
Răzvan Theodorescu şi-a anunţat intenţia de a propune ca întregul volum să fie răsplătit cu premiul celui mai înalt for de ştiinţă şi cultură din România. Culegerea de texte are la bază o concepţie unitară în ciuda diversităţii acestora, evidenţiind aspecte inedite legate de administraţie, cultură, arhitectură şi artă, confesiuni sau etnii, personalităţi ale secolului al XIX-lea şi ideile naţionaliste specifice acestei epoci, precum şi evenimentele din anul 1918 care s-au soldat cu divizarea Banatului între cele trei state, stopând astfel dezvoltarea ulterioră a provinciei aşa cum fusese gândită în secolul al XVIII-lea.
Până în toamna acestui an, cînd se vor împlini 300 de ani de la intrarea trupelor habsburgice în Timişoara şi reintegrarea provinciei în spaţiul central-european, acest volum va fi completat cu alte două lucrări de referinţă, privind antichitatea şi epoca turcească.
Foto: Mirela Stoeac-Vlăduţi
