Comorile turistice ascunse în Roșia Montană. Află istoria tumultuoasă a unui loc...

Comorile turistice ascunse în Roșia Montană. Află istoria tumultuoasă a unui loc mirific GALERIE FOTO

1
DISTRIBUIȚI
7. monument al naturii Roșia Montană
Peisaje de vis în zona Roșia Montană

Roşia Montană este o străveche localitate minieră din Munţii Apuseni, aflată în judeţul Alba, foarte aproape de limita nordică a judeţului Hunedoara. Este străbătută de râul Roşia, numit astfel din cauza culorii roşiatice a apei dată de minerale, mai ales de oxizii de fier.

Ţinutul aurului

Zona era cunoscută încă din vremea dacilor pentru exploatarea aurului şi argintului, dar aşezarea minieră a fost întemeiată de împăratul Traian pe un deal din apropierea actualei comune, cu colonişti aduşi din Iliria, pricepuţi în extragerea minereului. Potrivit unei legende locale legate de întemeierea Roşiei, aurul ar fi fost descoperit în zonă de o femeie numită Cotroanţa, care venea aici cu caprele la păscut şi a găsit un bulgăre care strălucea la soare, descoperind că e aur. De altfel, una din fostele galerii îi poartă numele. Cetatea minieră, un punct de apărare al exploatărilor aurifere, s-a numit Alburnus Maior, aşa cum atestă o tăbliţă cerată din anul 131, descoperită încă în 1854. Cantitatea de aur şi argint pe care împăratul a dus-o la Roma a fost imensă şi i-a permis ridicarea unor construcţii monumentale în forul care îi poartă numele.

Cea mai veche aşezare minieră din România, atestată documentar cu 1885 de ani în urmă, avea filoane extrem de bogate, Alburnus Maior devenind principalul centru de extragere a metalelor preţioase de la nordul Dunării de Jos. În vechea aşezare romană, arheologii au descoperit locuinţe, morminte, galerii şi puţuri din fostele mine romane şi unelte pentru minerit, precum şi multe inscripţii greceşti şi 25 de tăbliţe cerate, o parte dintre acestea fiind expuse în Muzeul Mineritului din Roşia Montană. În situl arheologic a fost conservat şi un monument funerar unic în România şi au fost descoperite mii de artefacte romane şi cea mai mare necropolă romană din Dacia. Se păstrează şi astăzi galerii romane, medievale şi moderne, care au o lungime de zeci de kilometri.

Cel mai mare şi valoros zăcământ din Europa, falimentat de comunişti

După retragerea stăpânirii romane minele nu s-au închis, activitatea continuând în vremea cnezatelor şi voievodatelor locale, apoi în timpul stăpânirii maghiare. Localitatea a fost cunoscută sub mai multe denumiri iar prima atestare documentară a denumirii de Roşia Montana este din anul 1592, până în anul 1860 localitatea fiind considerată parte a Abrudului.

Austriecii au deschis, la rândul lor, noi galerii, Transilvania fiind cea mai bogată provincie în resurse minerale a imperiului. La începutul secolului XX au fost scoase din mine cantităţi impresionante de minereu, din care s-au extras sute de kilograme de aur şi argint. Întreruptă aproape complet în anii primului război mondial, activitatea minieră a fost reluată în perioada interbelică, aducând prosperitate zonei. Numai în anul 1938, an de referinţă pentru producţia economică a României, din prelucrarea a 25.780 de tone de minereu au rezultat 123,864 kilograme de aur şi 67,763 kilograme de argint, aceasta fiind cea mai mare cantitate extrasă la Roşia Montană începând cu jumătatea secolului al XIX-lea.

18. galerie Roșia Montană
Galerie de mină în Roșia Montană

Naţionalizarea minelor, în 1948, a fost urmată de exodul în masă al localnicilor. Mina a fost redeschisă în anii ’70 la nivel industrial dar lipsa unei tehnologii corespunzătoare a dus la poluarea excesivă a zonei şi la degradarea nivelului de trai. Ultima mină s-a închis în anul 2006 iar statul român a estimat că la Roşia Montană mai există în jur de 30 de tone de aur. Expertizele făcute de canadieni arată însă că la Roşia Montană se găsesc câteva sute de tone de aur şi 1.400 de tone de argint, acesta fiind cel mai mare şi mai valoros zăcământ din Europa.

Atracţii turistice ale zonei

În apropierea Roşiei Montane, pe dealurile din vecinătate, se află două formaţiuni geologice unice, Piatra Corbului şi Piatra Despicată, care au fost declarate monumente ale naturii. Piatra Corbului, aflată la o înălţime de aproximativ o mie de metri, este o formaţiune de andezite care are forma unui cap de corb, în timp ce Piatra Despicată este o stâncă imensă de provenienţă necunoscută, alcătuită din roci nemaiîntâlnite în acele locuri. Caracteristice zonei sunt şi cele peste o sută de tăuri, lacuri artificiale care au fost amenajate pentru a uşura funcţionarea instalaţiilor pentru măcinarea minereului şi separarea aurului de piatră cu ajutorul morilor de apă, atunci când debitul Roşiei şi al altor pârâuri din zonă era prea scăzut.

În centrul istoric al comunei se mai păstrează câteva zeci de case vechi din secolele XVIII-XIX, monumente de arhitectură, din vremea în care Roşia Montană era un târg minier specific epocii preindustriale, şi trei vechi biserici. Cu excepţia unei case care a fost restaurată pentru a adăposti muzeul, ele se află însă într-o stare avansată de degradare. La Cărpiniş, sat care aparţine de Roşia Montană, se află o casă memorială a lui Cloşca (Ioan Oargă), unul din capii răscoalei ţărăneşti din 1784. Ridicată pe baza documentaţiei istoricului Nicolae Densuşianu, aceasta cuprinde şi un fragment din grinda de meşter a casei din 1752, în care a locuit Cloşca, şi trei rozete decorative.

13. biserica greco-catolica Roșia Montană
Biserica greco-catolică din Roșia Montană

Patrimoniul cultural al zonei este promovat şi prin sărbători unice, cum ar fi festivalul FânFest, o mişcare pentru protejarea mediului, a patrimoniului şi salvarea Roşiei Montane, la care participă în fiecare an cunoscuţi interpreţi şi formaţii din ţară şi străinătate şi la care se adună mii de participanţi. Un alt festival este cel al Comunităţilor Miniere şi al Tradiţiilor Minereşti, organizat la sfârşitul lunii august de Ziua Minerului, la care, alături de întreaga comunitate locală, participă şi alte localităţi din Alba, Hunedoara sau Bihor, care încearcă să reînvie tradiţiile minereşti. La prima ediţie a festivalului, în 2009, comunitatea din Roşia Montană a intrat în cartea recordurilor pentru cei mai mulţi oameni care caută simultan aur cu şaitrocul, un vas de lemn folosit la separarea aurului de minereu.

Sit reinclus pe lista monumentelor şi înscris pentru patrimoniul UNESCO

Controversatul proiect româno-canadian de exploatare a minereului de aur şi argint de la Roşia Montană la suprafaţă, prin cianurare, nerentabil pentru statul român şi cu riscuri pe termen lung, care a stârnit numeroase proteste ale societăţii civile, a blocat atât oportunităţile turistice ale aşezării cât şi alte ocupaţii specifice zonei, în timp ce acestea au adus beneficii altor localităţi vecine.


În luna ianuarie a acestui an, ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a închis lucrările de exploatare la Roşia Montană, orice intervenţie asupra zonei fiind interzisă.

Aşezarea, scoasă ilegal de pe lista monumentelor istorice, a redevenit sit istoric de importanţă naţională pe o rază de doi kilometri, căci minele de aici sunt un monument unic, de o extraordinară valoare istorică, cu posibilităţi imense de valorificare turistică. În luna februarie, centrul cultural minier Roşia Montană a fost înscris în lista indicativă a României pentru patrimoniul mondial UNESCO, acesta fiind primul pas procedural pentru includerea pe listă. După terminarea întregii proceduri, dosarul va putea fi înaintat către Centrul Patrimoniului Mondial ca o recunoaştere a excepţionalei sale valori.

Surse foto: wikipedia.org, descopera.ro, jurnalul.ro, adevarul.ro, cunoastelumea.ro, turismlarosiamontana.files.wordpress.com, nasul.tv, arhitectura-1906.ro, bzi.ro, ioncoja.ro

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.