Cei care l-au cunoscut pe Frederic König îl păstrează în memorie ca pe un om modest şi amabil, care a trecut peste multe greutăţi şi nedreptăţi ale vieţii ajutat în primul rând de pasiunea cu care a studiat fascinanta lume a fluturilor şi care i-a umplut peste 70 de ani de viaţă.
Prima colecţie de fluturi
Cunoscutul lepidopterolog Frederic König s-a născut la Timişoara, în 6 noiembrie 1910 şi a urmat clasele primare şi liceul piarist în oraşul natal. Încă din copilărie a fost atras de ştiinţele naturii, mai ales de fluturi, iar la 16 ani avea deja o colecţie de peste 4.000 de de exemplare de lepidoptere, inclusiv din Alpii Bavariei, unde şi-a petrecut câteva vacanţe. După susţinerea bacalaureatului, a primit în dar un determinator al larvelor de lepidoptere şi al plantelor gazdă, o carte care i-a sporit şi mai mult interesul pentru studiul primelor stadii de dezvoltare ale fluturilor.
Părinţii l-au îndrumat spre o meserie folositoare şi tânărul Frederic şi-a început ucenicia în mecanică. Dovedindu-se foarte silitor şi priceput, a primit o bursă de specializare din partea Camerei de Comerţ şi Industrie la Şcoala Tehnică Superioară din Chemnitz, dar cum fluturii continuau să fie pasiunea sa, a folosit acest prilej pentru a vizita muzeele de ştiinţele naturii din Berlin şi Dresda. La Chemnitz participa la întrunirile societăţii entomologice, iar în 1931, la doar 21 de ani, a devenit membru al acesteia. Un an mai târziu a revenit acasă şi a fost angajat maistru la fabrica de ciorapi din Timişoara dar a continuat să urmărească atent viaţa lepidopterelor. Doi ani mai târziu publica primul său studiu într-o revistă internaţională de specialitate.
În vizită la contele Teleki
La 26 de ani era deja un entomolog cunoscut şi peste ani, avea să-şi amintească de ziua în care, în faţa casei sale, a oprit o maşină Plymouth, cu un şofer în uniformă. A deschis portiera maşinii şi a coborât un domn elegant. Era contele Eugen Teleki, căsătorit cu Ecaterina, fiica lui Eugen Mocioni. Venise personal să îl invite la castelul din Căpâlnaş, unde locuia, cu rugămintea de a-l ajuta să determine şi să aranjeze colecţia de fluturi, gândaci şi insecte pe care-i colectase în zonă.
Tânărul timişorean fost foarte impresionat de eleganţa conacului şi de ospitalitatea contelui, precum şi de laboratorul acestuia, unde, alături de numeroase cărţi de specialitate se afla o colecţie de aproximativ 25.000 de exemplare de gândaci, între care multe specii exotice de-a dreptul fascinante din Brazilia, Africa, Indonezia, dar şi de pădurea contelui, prin care au cutreierat după fluturi. Colecţia contelui şi biblioteca sa cu cărţi rare, celebre şi menţionate în multe însemnări ale unor călători străini, au fost distruse după naţionalizarea castelului.
Fondatorul colecţiei de lepidoptere a Muzeului Banatului
Viaţa lui Frederic König a fost împărţită între preocupările sale legate de lumea fluturilor şi greutăţile vieţii de zi cu zi. În 1939 devenea membru al societăţii de entomologie din Frankfurt am Main, iar în 1945 vizita muzeul de istorie naturală „Grigore Antipa” din Bucureşti, unde a descoperit marea colecţie mondială de fluturi a lui Aristide Caradja şi colecţia de fluturi româneşti a prof. Giorgio Ugo Augosto Ostrogovich. În timpul războiului fusese concentrat în mai multe rânduri la şantierele navale din Brăila şi apoi deschisese, împreună cu soţia lui, un atelier de tricotat, care a fost naţionalizat în 1952. Frederic König a fost angajat ca muncitor la o fabrică de utilaj agricol din Timişoara, dar doi ani mai târziu, la vârsta de 44 de ani, s-a înscris la cursurile fără frecvenţă ale facultăţii de biologie-geografie a Universităţii din Bucureşti, obţinând, în 1959, diploma de absolvire cu lucrarea de licenţă „Fauna de lepidoptere din Banat”. A continuat să studieze lepidopterele de la Băile Herculane şi pe cele din masivul Retezat şi Munţii Poiana Ruscă dar şi din Delta Dunării, ocupându-se în mod special de unele specii rare întâlnite în aceste regiuni şi de crearea unor hibrizi, obţinând serii importante la unele specii.
A avut parte şi de multe peripeţii. O dată, în timpul cercetărilor sale, pe când se afla într-o pădure, forţele de ordine l-au luat drept paraşutist american. Pădurea a fost înconjurată de miliţie şi securitate şi a fost arestat pe motiv că s-ar fi ocupat cu braconajul. Dovezile incriminatoare erau fileul şi insectele pe care le avea asupra sa.
La şapte ani după obţinerea diplomei de licenţă, şi-a văzut visul cu ochii şi a fost angajat muzeograf la secţia de ştiinţe naturale a Muzeului Banatului, care i-a şi achiziţionat trei ani mai târziu impresionanta colecţie de lepidoptere ajunsă la aproximativ 13.500 de exemplare, întocmită atât cu pasiunea colecţionarului cât şi cu ştiinţa cercetătorului. Îmbogăţită cu achiziţii ulterioare, ea este în prezent una dintre cele mai importante colecţii din ţară.
Un savant cu recunoaştere internaţională
În 1938, Frederic König publica prima sa lucrare despre stadiile de dezvoltare ale unei specii rare de fluturi, care trăia în zona Băilor Herculane iar în 1970, sub egida academiei, apărea volumul al XI-lea din seria „Fauna Republicii Socialiste România”, care se referă la insecte şi este semnat de Eugen V.
Niculescu şi Frederic König, autorul mai multor capitole din volum. În 1975 a publicat „Catalogul colecţiei de lepidoptere a Muzeului Banatului”, completat în 1998 cu un „Supliment” în care sunt semnalate încă 600 de specii şi aproape 1.500 de exemplare intrate în colecţie după 1980. Aceasta a ajuns să cuprindă peste 20.000 de exemplare reprezentative pentru regiunea Banatului dar şi pentru alte zone ale ţării şi este, în proporţie de 90%, rezultatul activităţii ştiinţifice a savantului timişorean.
Frederic König a continuat studiul lepidopterelor şi după ieşirea la pensie, descoperind, la Băile Herculane, o nouă specie de fluturi, iar în mlaştinile de la Satchinez – o fosilă preglaciară şi a elucidat ciclul de dezvoltare la unele specii rare. În 1979, la vârsta de 69 de ani, când în lumea ştiinţifică era deja consacrat ca un adevărat savant, şi-a susţinut la Bucureşti teza de doctorat cu subiectul „Studiu bio-ecologic asupra lepidopterelor familiei Sphingidae din România”, care i-a adus titlul de doctor în biologie şi a devenit o lucrare de referinţă în domeniu.
De-a lungul anilor a publicat peste 70 de lucrări ştiinţifice dintre care 26 în străinătate, numeroase articole de popularizare, a ţinut conferinţe în întreaga ţară şi a purtat o bogată corespondenţă cu cei mai mulţi lepidopterologi europeni, a participat la simpozioane internaţionale, în 1993 a fost ales membru de onoare al societăţii de entomologie din Budapesta, în 1994 a devenit membru al societăţii lepidopterologice române de la Cluj, şi a fost răsplătit cu numeroase diplome şi medalii, ca un omagiu pentru prestigioasa activitate ştiinţifică de-o viaţă. Mai mulţi cercetători din ţară şi străinătate au folosit numele pasionatului cercetător timişorean pentru denumirea unor specii şi subspecii de lepidoptere.
Chiar şi după pensionare a organizat mai multe expoziţii de mare interes documentar şi ştiinţific, căci rezultatele cercetărilor sale, desfăşurate de multe ori în condiţii cu totul neprielnice, sunt de-a dreptul spectaculoase şi reprezintă un model şi un etalon pentru cei care se ocupă de acest domeniu şi nu numai. Autorităţile comuniste nu l-au menajat, şi la sfârşitul anilor ’80 i-au demolat casa din Fabric în care locuia de-o viaţă, pentru a „sistematiza” zona şi l-au mutat într-un mic apartament de bloc.
În 1999 a devenit cetăţean de onoare al oraşului Timişoara pentru meritele sale ştiinţifice deosebite. Frederic König s-a stins din viaţă în septembrie 2002, la aproape 92 de ani.
Surse foto: muzeulbanatului.ro, anticariataleph.ro, anticariat-unu.ro
