Motivele arestării şpăgarilor de la Moraviţa – „corupția în rândul polițiștilor pare...

Motivele arestării şpăgarilor de la Moraviţa – „corupția în rândul polițiștilor pare a fi de neoprit” şi constituie „un adevărat atentat la siguranța națională”

2
DISTRIBUIȚI

descinderi moravita vamesi retinuti audieri (2)

Tribunalul Timiş a motivat hotărârea de arestare a celor 17 poliţişti de frontieră de la vama Moraviţa, acuzaţi de DIICOT că au constituit un grup infracţional organizat pentru a-şi suplimenta veniturile din şpagă. Judecătorul de drepturi şi libertăţi, Adriana Stoicescu, a considerat că declaraţiile inculpaţilor care au susţinut că au primit mici atenţii „dincolo de nota ridicolă a acestor afirmații, din cuprinsul dosarului de urmărire penală, instanţa reţine contrariul, respectiv că acuzarea a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor legale pentru adoptarea celei mai grele măsuri preventive. Astfel, activitățile investigative au evidențiat că inculpații, în calitate de polițiști de frontieră, au sprijinit, sub forme diferite, dar cu aceeași finalitate, tot ce înseamnă contrabandă cu bunuri: țigări, fructe, legume, cereale, bunuri de lux”. 

Şpagarii, spaţiul Schengen şi 50 de euro 

Instanţa a remarcat faptul că apărarea inculpaţilor s-a bazat pe faptul că ar fi „mici găinării” şi a contra-argumentat prin faptul că „același punct de trecere a frontierei a făcut obiectul unui mega dosar de corupție, într-o perioadă în care nimeni nu îndrăznea să spere că instituțiile abilitate se pot implica cu adevărat în stoparea acestui fenomen. Este evident acum că, pedepsele pronunțate, profunzimea implicării organelor de cercetare penală în fenomenul corupției în rândul polițiștilor, nu le-au dat frisoane inculpaților. Lejeritatea cu care aceștia înțelegeau să își desfășoare activitatea infracțională, într-o totală armonie cu exercitarea firavă a atribuțiilor de serviciu, determină instanța să își formeze convingerea că aceștia se credeau intangibili. Pe de altă parte, este tulburătoare ușurința cu care își încălcau atribuțiile de serviciu pe sume mai mult decât derizorii, acțiunile lor căpătând cu adevărat aparența unor mici găinării.


Derizoriul acțiunilor inculpaților este însă înlăturat de pericolul reprezentat de consecințele activității lor infracționale în ceea ce privește încrederea unei societăți în cei chemați să o apere, pe de o parte, iar, pe de altă parte, de încrederea unei întregi comunități europene, căreia România îi cere imperios acordarea statului de membru Schengen”.

Referindu-se la această situaţie, instanţa a afirmat că „principalele reproşuri care se aduc României pentru a i se refuza aderarea la spaţiul Schengen sunt cele constatate în rapoartele MCV, printre care, cu interes în prezenta speță, sunt neconformităţi în domeniul combaterii corupţiei  la toate nivelurile, constând în existenţa pe scară largă a corupţiei. Având aceste minime repere în ceea ce privește spațiul Schengen, este lesne de imaginat o Uniune Europeană, amenințată de imigranți clandestini și teroriști, a cărei frontieră externă este apărată de polițiști de frontieră care permit accesul oricui, contra unei sume de 50 de euro”.

„Corupţia în rândul poliţiştilor pare de neoprit”

După ce a subliniat că inculpaţii se bucură de prezumţia de nevinovăţie până la o sentinţă definitivă, judecătoarea a susţinut că „a cerceta în stare libertate persoane investite de societate cu sarcina de a proteja drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, dar cercetate pentru fapte de corupție,  echivalează cu un semnal dat opiniei publice că acestea sunt mai presus de lege. (…) Aceasta cu atât mai mult cu cât în ultima perioadă corupția în rândul polițiștilor pare a fi de neoprit. Dimensiunea fenomenului și  perpetuarea acestuia constituie un adevărat atentat la siguranța națională. Percepția societății este că, în acest moment, nu mai este apărată, cei însărcinați cu protecția cetățeanului fiind primii care par a fi dispuși să aleagă calea infracționalității. Proporționalitatea  măsurii este dată de pericolul pentru ordinea publică reprezentat de inculpați, prin prisma considerentelor precedente. În aceeași notă, prin această atitudine fermă instanța apreciază că se realizează, indirect, o protecție a polițiștilor corecți, deoarece aruncarea unei anateme asupra întregului corp polițienesc aduce mari deservicii întregii societăți. Este dincolo de orice dubiu că există o mare masă de polițiști corecți, buni profesioniști, cărora societatea în general și sistemul judiciar în special  trebuie să le dea un semnal de sprijin, de apreciere a eforturilor depuse și de solidaritate”.

„.

2 COMENTARII

  1. Deci ce facem cu MIRESCU care i-a numit in functii de conducere pe acesti mici gainari?
    Si el beneficiaza de prezumtia de vinovatie pana se va putea demonstra cum sunt trucate concursurile pt functiile de conducere in POLITIA ROMANA?

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.