Tot mai mulți turiști români în Banatul sârbesc. Ce atracții turistice oferă provincia Voivodina FOTO

Pentru provincia sârbească Voivodina, turismul a devenit de mai mulţi ani o prioritate, iar oficialităţile locale, împreună cu reprezentanţi ai organizaţiilor turistice, întreprind adevărate campanii pentru prezentarea potenţialului turistic şi a ofertelor din principalele destinaţii turistice.

Tot mai mulţi turişti români

Îndelungatele legături istorice dintre România şi Serbia, mai ales a comunităţilor etnice din Banat, care au numeroase proiecte comune în zona transfrontalieră, au adus la Timişoara o întreagă delegaţie condusă de Ivan Djokovic, vicepreşedinte al guvernului provinciei Voivodina şi secretar al provinciei pentru economie şi turism, care, cu sprijinul Consulatului General al Republicii Serbia la Timişoara, a prezentat cele mai importante atracţii ale acestei regiuni în sezonul estival, dar nu numai.

Opţiunea de a face această prezentare la Timişoara s-a datorat şi faptului că, în ultimul an, numărul turiştilor din România a crescut cu 17%, un procent mai mare faţă creşterea medie a vizitatorilor din alte ţări.

O mare varietate de oferte turistice în Voivodina

Natasa Pavlovic, directorul Organizaţiei de Turism Voivodina, a evidenţiat diversitatea opţiunilor turistice pe care le oferă provincia sârbească, de la turismul rural sau ecumenic, până la cel balnear sau multitudinea posibilităţilor de agrement pe malul Dunării şi Tisei. Printre principalele destinaţii, deja tradiţionale, se numără oraşul Vârşeţ vestit pentru podgoriile şi vinurile sale şi priveliştea panoramică de pe dealul din vecinătatea sa, Zrenjanin (Becicherecu Mare), cu numeroase edificii de interes istoric, sau Biserica Albă cu vestitele lacuri din jurul aşezării, unde există toate amenajările necesare pentru iubitorii de soare, apă şi sport. Staţiunea balneoclimaterică Palić, din apropierea graniţei cu Ungaria, este renumită pentru izvoarele termale foarte căutate încă din vremea Imperiului Austro-Ungar, recomandate pentru reumatism, sciatică, fracturi, afecţiuni digestive sau ginecologice.

Nu departe de Novi Sad, Sremski Karlovci este un vechi centru de cultură şi spiritualitate din vechiul imperiu şi locul în care, la 1699, s-a semnat pacea de la Karlowitz, care a pus capăt primului război austro-turc. La Novi Sad, capitala provinciei, supranumită „Atena sârbească” pentru intensa sa viaţă culturală, poate fi vizitată cetatea Petrovaradinului unde prinţul Eugeniu de Savoya i-a înfrânt pe turci în 1716 şi unde se mai păstrează un renumit turn cu ceas. Pentru cei interesaţi de turismul ecumenic, la apus de Novi Sad, Fruska Gora, aşa-numitul „munte sacru”, are nu mai puţin de 16 mănăstiri, dar şi un parc naţional cu peisaje minunate iar aşezări tradiţionale rustice precum Belo Blato, Skorenovac sau Covăciţa, cu o importantă comunitate românească, aşteaptă oaspeţi amatori de agroturism.

De-a lungul Dunării, turiştii au parte şi de experienţe gastronomice deosebite, oferta culinară fiind specifică acestei zone. Amatorii de ciclism dispun de pista dintre Timişoara şi Zrenjanin dar şi de ruta europeană Eurovelo 6 care străbate Serbia trecând prin Novi Sad şi Belgrad, iar Aqua Parc-ul Petroland, de lângă Novi Sad, este unic în Balcani. Nu în ultimul rând, există zone în care trăiesc specii de păsări deosebite, cu locuri amenajate pentru a observa viaţa acestora, sau locuri în care e permisă vânătoarea.

Iavor, cavalerul vinului

Toamna este anotimpul culesului strugurilor şi a sărbătorilor vinului, soiurile din Voivodina fiind renumite, dar şi al numeroaselor manifestări culturale din cele mai diverse. O invitaţie sugestivă la serbările dionisiace a fost făcută de patronul restaurantului Lloyd, Iavor Radencovici, din această primăvară consul onorific pentru România al Ordinului Sfântului Teodor al Cavalerilor Vinului din Vârşeţ, care, în ţinută adecvată, a lăudat podgoriile locale cărora le-a mers deja vestea. Provincia, locuită de nu mai puţin de 26 de etnii, oferă un prilej în plus pentru o multitudine de relaţii şi vizite în această zonă care a trecut prin secole de istorie zbuciumată.

Foto: Constantin Duma