În vechea localitate arădeană Săvârşin, atestată documentar încă din a doua jumătate a secolului al XV-lea, dar unde s-a descoperit şi una din cele mai importante fortificaţii dacice din zonă, există un castel vechi de câteva secole, care a devenit cunoscut mai ales după ce proprietarul său de drept, Regele Mihai I, împreună cu Familia Regală, i-a redat strălucirea de odinioară. Restaurarea castelului, reşedinţa preferată a Majestăţilor Lor, precum şi prezenţa acestora la Săvârşin au transformat comuna aflată pe malul drept al Văii Mureşului într-un punct de atracţie turistică pentru mulţi români şi nu numai.
Povestea castelului
Ca toate castelele, şi cel de la Săvârşin are povestea lui, cu multe momente zbuciumate şi dramatice. Construcţia acestuia a fost începută în 1650, pe locul în care se afla un conac de vânătoare, şi terminată în 1680, domeniul fiind proprietatea familiei nobiliare Forray. A fost devastat şi incendiat la 1784 de răsculaţii lui Horea, Cloşca şi Crişan, iar comitele Forray András a fost răpit de haiduci, fiind eliberat abia după ce împăratul Iosif al II-lea a acceptat câteva din revendicările acestora. Ulterior, castelul de la Săvârșin a fost refăcut, construcţiei iniţiale făcându-i-se adăugiri şi unele modificări.
Actuala formă, în stil neoclasic, datează din anul 1870, după ce castelul suferise noi avarii în timpul revoluţiei paşoptiste, când a fost incendiat. La sfârşitul secolului al XIX-lea castelul aparţinea familiei contelui Nadasdy, iar în prima jumătate a secolului trecut, proprietar al castelului şi al domeniului Săvârşin era Carol Hunyadi. După moartea sa, în 1932, acestea au devenit proprietatea societăţii „Corvin”, la care Antoniu Mocioni era acţionar majoritar. Moştenitorul averii sale, Ionel Mocioni-Stârcea, a vândut Regelui Mihai castelul din Săvârșin și domeniul acestuia în 1943, pentru o sumă modică, şi au început noi lucrări de renovare, supravegheate în cea mai mare parte de Regina-Mamă Elena.
După ce, la 30 decembrie 1947, Regele a fost silit să abdice, castelul şi domeniul de la Săvârşin au fost naţionalizate, împreună cu toate celelalte proprietăţi ale Familiei Regale. Aşa cum mărturisea Regele după ani, la Săvârşin, întâmpinat de Regina-Mamă, a petrecut cele mai paşnice şi plăcute clipe în acei ani de război, iar acel loc, împreună cu comunele din jur, au rămas adânc întipărite în inima Sa. După naţionalizare, castelul a fost transformat într-un centru de prevenţie pentru copii, iar apoi într-un sanatoriu de psihiatrie. Ulterior a fost pus la dispoziţia demnitarilor comunişti, iar după 1990 a trecut în patrimoniul Regiei Autonome a Protocolului de Stat. De-a lungul anilor, castelul a fost lăsat în paragină şi s-au făcut intervenţii fără nici o noimă, mobilierul şi decoraţiunile interioare au fost furate, iar inventarul bunurilor din castel în momentul naţionalizării a fost de negăsit.
Restaurat de Familia Regală
Transferat în anul 1990 la Regia Autonomă a Protocolului de Stat, castelul a fost singurul edificiu al Familiei Regale retrocedat necondiţionat proprietarului său de drept, Regele Mihai, abia în anul 2001, după un lung şir de procese, şi a redevenit reşedinţă privată. Castelul ajunsese de nerecunoscut şi, timp de opt ani, a fost restaurat cu migală de Familia Regală, după imagini de epocă, jurnalele Reginei-Mamă Elena şi amintirile Regelui. S-a refăcut arhitectura originală, cîteva bunuri au fost recuperate, o parte au fost reconstituite şi mai multe obiecte ale Reginei-Mamă pe care le avusese în vila din Florenţa au fost aduse la Săvârşin, fiind redată castelului atmosfera de odinioară.
În jurul acestuia se întinde un parc dendrologic cu o suprafaţă de şase hectare şi jumătate, înfiinţat de vicecomitele Forray András. Multe plante exotice au fost aduse de Ivan Forray din Africa, unde fusese la o vânătoare de lei. În parcul de la Săvârșin trăiesc peste 70 de specii de arbori şi arbuşti, unele rare, printre care bradul argintiu, molidul, tuia piramidală, chiparosul de baltă, salcâmul chinezesc, pinul de Himalaya, alunul turcesc sau stejari seculari, toate declarate monumente ale naturii, şi există un lac cu debarcader. Şi acesta a fost reamenajat, iar acum domeniul castelului poate fi vizitat de public.
Familia Regală s-a preocupat şi de prosperitatea comunităţii locale printr-un proiect de relansare şi dezvoltare rurală, împlinind astfel o dorinţă a Reginei-Mamă Elena. A înfiinţat un „sat regal al meşteşugurilor”, a organizat numeroase evenimente culturale şi a inaugurat o casă a musafirilor reconstruită cu ajutorul oamenilor din comună.
Regina Ana la Săvârşin
Locuitorii din Săvârşin nu l-au uitat niciodată pe Rege, vârsticii păstrându-l în amintire din anii războiului iar cei mai tineri, cunoscându-l din poveştile părinţilor şi bunicilor. În primii ani postdecembrişti, când Regelui nu-i era îngăduit să vină în ţară, Regina Ana a fost prima din Familia Regală care, în 1995, a ajuns la Săvârşin. În ciuda unei ploi torenţiale, a fost aşteptată de sute de oameni, a depănat amintiri cu localnicii şi a fost găzduită la o familie din comună, castelul fiind, la acea vreme, inaccesibil.
A vizitat aeroportul din Vărădia unde Regele ateriza cu avionul şi a ascultat poveştile ţăranilor care îşi aminteau de anii în care Regele venea la Săvârşin, se plimba fără gardă sau cu bicicleta prin sat, se scălda în Mureş sau umbla prin piaţă, printre ţărani. „Regele m-a rugat să vin la Săvârşin, unde a învăţat să piloteze avioane, să vă întâlnesc pe voi toţi şi să cunosc satele din jur. Pot să vă spun că această zi a fost sublimă şi nu voi uita nici unul din chipurile voastre. Vă iubesc”, le-a spus atunci Regina locuitorilor din Săvârşin.
În 1997, când, după jumătate de veac, Regele a ajuns la Arad împreună cu Regina, au venit să-i întâmpine numeroşi localnici din Săvârşin printre care şi Iosif Aniţescu, fiul vizitiului regelui de pe domeniul regal de la Săvârşin. „Tata e bătrân şi nu a putut veni, dar m-a trimis din partea lui, să vorbesc cu Majestatea Sa. M-a rugat să-i transmit sănătate, viaţă lungă, şi să dea Dumnezeu să se întoarcă. Tata îl aşteaptă încă la Săvârşin, cu toată dragostea şi cu toată fiinţa”, povestea el. În acea seară, Iosif Aniţescu a fost invitatul Majestăţilor Lor la reşedinţa regală din Arad.
Sărbători regale
Regele Mihai a ajuns la Săvârşin după 54 de ani de absenţă, doar după ce castelul i-a fost retrocedat, iar locuitorii din Săvârşin s-au mobilizat să cureţe şi să înfrumuseţeze comuna pentru a-l primi cum se cuvine pe Regele pe care nu l-au uitat. Castelul a redevenit reşedinţa Sa preferată, Majestăţile Lor petrecând aici, împreună cu alţi membri ai Familiei Regale, perioade mai lungi de timp.
Sfintele Paşti şi mai ales Crăciunul, dar şi Anul Nou, au devenit pentru localnici sărbători de poveste, în care s-au putut bucura de ospitalitatea Regelui Mihai şi a Reginei Ana, care împărţeau în fiecare an daruri celor nevoiaşi, erau prezenţi la slujbele de la biserică şi primeau la castel sute de colindători din comună sau veniţi special la Săvârşin pentru a face urări Familiei Regale.
Petrecerea marilor sărbători creştine la Săvârşin a devenit o tradiţie, dar Maiestăţile Lor au venit deseori aici şi pentru a se bucura de zilele de vară. Vara anului 2014 a fost ultima petrecută de Regina Ana la Săvârşin.
Comemorarea Reginei
Locuitorii din Săvârşin, care au avut privilegiul de a se bucura mai multă vreme de prezenţa Familiei Regale, au primit cu tristeţe vestea săvârşirii din viaţă a Reginei Ana. Duminica trecută, Î.P.S. Timotei Seviciu, arhiepiscopul Aradului, a oficiat o slujbă de pomenire la biserica din Săvârşin, unde, de la trecerea în nefiinţă a Reginei, clopotele bat în dungă de trei ori pe zi şi se ţin slujbe de pomenire. Autorităţile locale au fost prezente la slujbele de comemorare, au depus coroane de flori şi o delegaţie condusă de primar participă la înmormântare. Localnicii îi simt deja lipsa şi ştiu că sărbătorile vor fi mult mai triste în absenţa Reginei.
Regina Ana a României este condusă astăzi pe ultimul drum de reprezentanţi ai caselor regale din Europa şi se va odihni pentru totdeauna în pământul ţării de care atât de multă vreme a fost ţinută departe, alături de ceilalţi suverani ai României.
Surse foto: provinciacrisana.wordpress.com, casa-regala.blogspot.ro, adevarul.ro, virtualarad.net, Tiberiu Dekany, Constantin Duma
