Majoritatea de la Consiliul Judeţean Timiş este una stabilă, însă asta doar deocamdată, susţine preşedintele PMP Timiş, Ion Răducanu, fost lider al aripii UNPR din noul partid.
Imediat după alegerile locale din 5 iunie partidele politice din Timiş au purtat negocieri pentru constituirea unei majorităţi. Lupta s-a dat între candidaţii PSD, Sorin Grindeanu, şi PNL, Alin Popoviciu. Social-democraţii au câştigat 16 mandate în CJ Timiş, iar liberalii 14. Cel mai greu cuvânt ar fi urmat să îl aibă UNPR care, fiind al treilea partid clasat în lupta pentru CJ Timiş, cu trei consilieri, ar fi urmat să decidă cu cine face majoritatea. O primă alianţă a fost perfectată cu PSD. Sorin Grindeanu preşedinte al CJ şi Titu Bojin şi Viorel Matei, vicepreşedinţi din partea UNPR a fost un vis frumos, care însă a fost spulberat rapid de la Bucureşti, după ce UNPR a purtat negocieri cu PNL.
Formula finală pentru CJ Timiş a fost constituită prin alianţa PSD, PMP, ALDE, unde Sorin Grindeanu conduce instituţia, fiind secondat de Roxana Iliescu de la PMP şi Traian Stancu de la ALDE pe post de vicepreşedinţi.
Alegerile parlamentare din toamnă ar putea aduce, însă, schimbări în configuraţia CJ Timiş.
Traian Stancu ar putea candida la Senat, iar în acest context liderul PMP Timiş, Ion Răducanu, anunţă că „există o decizie a Consiliului executiv naţional luată imediat după congres că nu vom, cel puţin în momentul de faţă, nu vom strica nicio majoritate nicăieri în ţară. Vom lăsa majorităţile aşa cum au fost făcute. În momentul de faţă, nu se modifică nimic. Politica este atât de complicată încât dacă, eu ştiu, printr-o minune la CJ se eliberează postul de vicepreşedinte, unul din posturi care nu e al nostru, că cineva vrea să candideze, e clar că apare altă situaţie, ori eu am cinci voturi în consiliu”.
Pentru schimbarea actualei formule de conducere a CJ Timiş este nevoie de voturile a două treimi din totalul de 37 de consilieri, lucru relativ greu de realizat având în vedere că PSD are 16 aleşi judeţeni.
