TIMIȘOARA UITATĂ Adam Müller Guttenbrunn, scriitorul șvab apreciat atât la Viena, cât...

TIMIȘOARA UITATĂ Adam Müller Guttenbrunn, scriitorul șvab apreciat atât la Viena, cât și în țară. De ce spunea că românii din Banat ar fi trebuit „germanizați” FOTO

0
DISTRIBUIȚI
<


figure id="attachment_241680" style="width: 300px" class="wp-caption alignleft">2. Adam Müller Guttenbrunn
Adam Müller Guttenbrunn

Născut în comuna Zăbrani (fostă Guttenbrunn) din judeţul Arad, în anul 1852, Adam Müller Guttenbrunn a fost un important romancier şi om de cultură, care a marcat şi viaţa culturală a Banatului de la sfârşitul secolului al XIX-lea prin scrierile sale inspirate din viaţa locurilor de baştină şi popularizarea lumii şvabilor bănăţeni în cercurile culturale de la Viena.

Remarcat în capitala imperiului

S-a născut într-o familie de ţărani şvabi şi a urmat şcoala germană în localitatea natală, la Sibiu şi la Timişoara, şi tot aici a practicat mai multe meserii. În 1870, la vârsta de 18 ani, a părăsit Banatul şi a lucrat ca telegrafist la Linz şi Bad Ischl, dar a continuat să studieze pe cont propriu, fiind un autodidact.

A scris prima sa piesă, o dramă, în 1876, aceasta fiind urmată de numeroase alte lucrări dramatice. În 1879, când acestea au fost citite de directorul teatrului din Viena, a reuşit să se mute în capitala imperiului, unde a lucrat ca funcţionar, foiletonist şi critic de teatru. Între 1893 şi 1896 a fost director al Raimundtheater din Viena, ale cărui baze le-a pus, iar între 1898 şi 1903, directorul nou-înfiinţatului Kaiserjubiläums Stadttheater, devenit ulterior opera populară din Viena.

Scrieri inspirate despre satele şvabilor bănăţeni

Adam Müller Guttenbrunn a fost un scriitor extrem de prolific. O bună parte din opera sa este inspirată din trecutul istoric şi viaţa socială a şvabilor bănăţeni, în lucrări autobiografice precum „Micul şvab”, „Meşterul Iakob şi copiii săi”, romanele istorice „Clopotele meleagului natal”, „Marea migraţie a şvabilor” sau „Iosif germanul”, toate apărute în secolul XX, în care descrie satul bănăţean, obiceiurile, tradiţiile şi îndeletnicirile locuitorilor la sfârşitul secolului al XIX-lea, vorbind în termeni destul de critici de românii băştinaşi, despre care spunea că nu aveau suficientă dorinţă de a munci şi ar fi trebuit germanizaţi printr-o politică mai agresivă.

Aceste romane ale sale au devenit foarte populare în Banat. Între anii 1919 şi 1921 a publicat trilogia „Lenau” („Casa părintească”, „Ani demonici” şi „La înălţime”), dedicată petului german Nikolaus Lenau, născut şi el în localitatea bănăţeană Csatád (azi Lenauheim).

Casa memorială din Zăbrani

Pentru întreaga sa operă literară, teatrală şi filosofică, Universitatea din Viena i-a conferit, în 1922, titlul de „Doctor Honoris Causa”, iar guvernul român i-a acordat, în acelaşi an, medalia „Bene merenti” clasa I. S-a stins din viaţă în 1923, la vârsta de 71 de ani, la Viena.

Înfiinţată în 1970 şi renovată recent, casa memorială „Adam Müller Guttenbrunn” din comuna natală prezintă viaţa şi opera scriitorului şvab din Banat prin intermediul a numeroase documente, manuscrise, fotografii, obiecte personale sau exemplare din cărţile sale şi atrage numeroşi turişti, căci Adam Müller Guttenbrunn ocupă un loc important în istoria comunei, fiind socotit un adevărat simbol al acesteia.

Surse foto: adevarul.ro, museumarad.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.