După sângerosul decembrie din 1989, nimic nu părea să mai stea în calea revenirii Regelui Mihai acasă. Însă, în ciuda repetatelor încercări de a reveni în ţara din care fusese alungat de puterea comunistă, Regele a întâmpinat, timp de mai mulţi ani, obstacole de netrecut din partea celor care preluaseră puterea şi continuau să-l considere o ameninţare pentru regimul care îl detronase prin forţă.
În 1990, de Crăciun, Regele a fost expulzat din ţară şi abia în 1992, de Paşti, guvernanţii au consimţitb să accepte o vizită de trei zile a Familiei Regale în România. Speriate de primirea de care aceasta a avut parte, autorităţile au prelungit în mod abuziv exilul nedrept al Regelui.
Invitaţiile din acei ani făcute de primărie, consiliul local şi miropolitul Nicolae n-au putut fi onorate deoarece autorităţile considerau venirile Regelui în ţară „inoportune” şi de natură să „tulbure” ordinea publică ori pretextau că Timişoara nu poate asigura securitatea vizitei. În 1994 familia regală a fost acuzată că a pătruns „ilegal” în ţară şi celor doi nu le-a fost permis să părăsească aeroportul Otopeni, motivând că nu au viză. Nu o dată, când Regele şi Regina erau aşteptaţi să aterizeze la Timişoara, timişorenii i-au aşteptat la aeroport şi au urmat programul stabilit, pentru ca Majestăţile Lor să fie prezente, fie şi simbolic, în oraşul în care doreau atât de mult să vină.
În anii în care Regelui nu-i era îngăduită reîntoarcerea acasă, Regina Ana a României, faţă de care puterea neocomunistă s-a arătat mai tolerantă, a obţinut permisiunea de a veni în ţara pe care o ştia atât de bine din povestirile zilnice ale Majestăţii Sale. Aradul şi Timişoara sunt două oraşe pentru care Regele Mihai a nutrit întotdeauna o afecţiune deosebită, iar Regina Ana le-a fost oaspete în numeroase rânduri, la început singură, apoi alături de Rege. La fel de dornică a fost să poposească în localităţile de pe Valea Mureşului, unde se află şi Săvârşinul atât de drag Regelui.
Regina Ana la Arad şi Timişoara
În 1995, Regina Ana a ajuns la Arad şi a fost întâmpinată la gară de cel care a fost primar în acei ani, regretatul Cristian Moisescu (foto, jos) şi de mii de arădeni şi timişoreni care au vrut să-i ureze bun venit, printre care şi avocatul timişorean Ioan Jurchescu, fost coleg de clasă al Regelui Mihai.
Regina Ana a vizitat localităţile de pe Valea Mureşului, unde a fost întâmpinată de oficialităţi, de mii de localnici îmbrăcaţi în costume populare, dar şi de oameni veniţi din Banat sau Ardeal pentru a-şi vedea Regina. A vizitat gospodăriile unor familii de ţărani pe care Regele i-a cunoscut, a acceptat invitaţiile la masă în casele sătenilor, a vizitat căminul de bătrâni din Pecica, a participat la un Te Deum oficiat de Episcopul Timotei al Aradului şi la alte slujbe religioase oficiate de reprezentanţi ai diferitelor culte.
Regina a fost oaspete al Aradului în mai multe rânduri – „un oraş aşa de rafinat, de cochet”, cum avea să-l descrie mai târziu în cartea sa „Regina Ana a Românei – Un război, un exil, o viaţă” – şi s-a remarcat prin mai multe acţiuni caritabile. În acelaşi an, Regina a venit la Bucureşti pentru a fi de faţă la înmormântarea lui Corneliu Coposu, autorităţile neacceptând şi prezenţa Regelui, deşi aceasta era o dorinţă a „Seniorului” lăsată cu limbă de moarte.
În vara anului 1996 Regina Ana a venit din nou în România şi, însoţită de Principesa Margareta, a ajuns şi la Timişoara, oraş despre care Majestatea Sa Regele Mihai spunea că e primul pe străzile căruia ar fi dorit să se plimbe. A fost aşteptată de mii de oameni care au întâmpinat-o cu căldură şi cuvinte de bun venit. Regina a mărturisit că vizitarea Timişoarei a fost momentul cel mai important al vizitei. „Regele şi cu mine aveam o dorinţă arzătoare încă din decembrie 1989 să fim împreună cu timişorenii. Repetatele noastre încercări de a veni la Timişoara au fost în van. Am venit la Timişoara cu mesajul de dragoste al Regelui Mihai, pe care l-am transmis cu aceeaşi dragoste tuturor locuitorilor Timişoarei. Primirea lor emoţionantă este pentru noi un mesaj de speranţă şi afecţiune pe care aştept să-l împărtăşesc Regelui Mihai”, spunea atunci Regina Ana, vorbind şi de suferinţa nespusă de a fi despărţiţi de ţară.
„Prin ce emoţie am trecut când am văzut pentru prima dată acest oraş unde a început totul, acest oraş unic, care s-a făcut cunoscut întregii lumi!”, avea să scrie mai târziu Regina în cartea sa despre Timişoara, acest oraş „deschis şi vesel”. Regina Ana s-a întâlnit la Universitatea de Ştiinţe Agricole cu mai multe personalităţi, a participat, la primărie, la o şedinţă extraordinară a consiliului local şi a celui judeţean, a fost prezentă în catedrala arhiplină la a cărei sfinţire, în 1946, Regele a fost de faţă, a depus o coroană de flori la troiţa din faţa Catedralei şi a vizitat centrul de recuperare socială a minorilor „Fraţii lui Onisim”, unde, împreună cu Principesa, a oferit numeroase cadouri copiilor. Au străbătut cu greu drumul din centrul oraşului până la Domul catolic din Piaţa Unirii, căci pe străzi se aflau mii de timişoreni care doreau să le vorbească.
Alături de Rege
Abia în 1997, de Paşti, timişorenii au putut să-şi primească şi Regele, după aproape 51 de ani de la ultima sa vizită. A avut-o alături pe Regină şi împreună au participat la slujba de Înviere de la Catedrala Mitropolitană unde au fost prezenţi în jur de 10.000 de timişoreni, la Liturghia din ziua de Paşti, iar în cursul serii, Regele s-a adresat, din balconul Operei, celor peste 30.000 de timişoreni aflaţi în piaţă.
Majestăţile lor au revenit la Timişoara în luna august a aceluiaşi an şi, după un scurt popas, au plecat spre Arad. Au fost întâmpinaţi de localnici în toate comunele, care le-au urat bun-venit, iar la Arad străzile erau pline de lume pe tot traseul pe care urma să-l parcurgă Regele şi Regina. O mare de oameni aştepta apariţia Familiei Regale şi mesajul Regelui din balconul primăriei a cărei sală festivă primise numele Regelui Ferdinand I Întregitorul.
Timp de o lună, Regele, însoţit de Regină, a refăcut traseul prin locurile pe care le străbătuse Regina în anii anteriori, prin mai multe regiuni ale ţării, punctul final fiind tot la Timişoara. Din acelaşi an, la cererea preşedintelui Emil Constantinescu, Regele, având-o alături pe Regină, a devenit ambasadorul României pe lângă ţările membre NATO, mai ales cele care sunt monarhii constituţionale, pentru a susţine intrarea României în alianţa nord-atlantică, pledând apoi pentru aderarea la UE. La invitaţia primarului Gheorghe Ciuhandu şi a consiliului local, la sfârşitul lunii noiembrie 1998, Regele şi Regina s-au aflat din nou la Timişoara, pentru a fi de faţă la dezvelirea bustului Regelui Ferdinand Întregitorul, în Piaţa Operei. „Ce mulţime” – avea să-şi amintească Regina.
„Şi spectacolul de la operă, cu orchestra care a cântat Poema lui Enescu, cu cele câteva măsuri din Imnul Regal la sfârşit! A fost pentru prima oară când am auzit o orchestră cântând pe viu această piesă… a fost cu totul altceva… Asta nu putea să se întâmple decît la Timişoara”, povestea Regina în cartea sa.
Un an mai târziu, Majestăţile Lor au participat la manifestările organizate cu prilejul împlinirii a zece ani de la evenimentele din decembrie 1989 şi la inaugurarea centrului naţional „Memorialul Revoluţiei”, Familia Regală fiind, de altfel, singura care, an de an, a transmis mesaje timişorenilor atunci când se comemorau acele zile sângeroase. Regina Ana a vizitat atunci şi casa de bătrâni şi a împărţit daruri generoase, făcând mai frumoase sărbătorile celor găzduiţi acolo.
Regina a fost întodeauna alături de Regele Mihai la vizitele făcute la Timişoara şi în anii următori, au participat împreună la slujbe de Înviere sau de Crăciun, au fost oaspeţi ai Mitropolitului Nicolae dar şi ai oraşului, au primit distincţii din partea instituţiilor înfiinţate de regii României, au fost prezenţi la spectacole date în onoarea lor de filarmonică sau operă şi la recepţii organizate în cinstea lor, au participat la lansări de carte, s-au plimbat pe stradă, iar numele lor a fost întotdeauna cinstit de către biserică. Regele Mihai a fost distins, în 2001, cu titlul de Cetăţean de Onoare al Aradului din partea municipalităţii „pentru dragostea şi ataşamentul constant faţă de ţară”, iar în 2009 a devenit Cetăţean de Onoare al Timişoarei.
Edilii Aradului şi Timişoarei, absenţi de la ceremonii
După trecerea în nefiinţă a Reginei, bisericile de diferite confesiuni din Arad şi Timişoara au oficiat mai multe slujbe de pomenire. „Regina Ana a fost, întotdeauna, apropiată de poporul român, de ţara noastră, de biserica ortodoxă majoritară, respectând toate cultele. Nu o dată, Regina Ana a fost prezentă în municipiul Arad şi au fost momente deosebite în viaţa localităţii Săvârşin, când Familia Regală a fost prezentă la biserică”, a mărturisit arhiepiscopul Timotei al Aradului.
La Arad, dispariţia Reginei a fost comemorată de societatea „Amicii Regelui Mihai”, unde s-a deschis o carte de condoleanţe, au fost depuse flori şi s-au aprins lumânări, iar la Timişoara, o carte de condoleanţe a fost deschisă la Salonul Vega din incinta Bastionului. Dacă autorităţile române, la cel mai înalt nivel, au avut o atitudine ireproşabilă în această tristă împrejurare, actualii edili ai Aradului şi Timişoarei, spre deosebire de predecesorii lor care au onorat Casa Regală, nu au găsit de cuviinţă să participe la cerermoniile prilejuite de funeraliile regale.
La Arad, primăria a fost criticată de mai mulţi arădeni pentru că nu a oferit celor care au preţuit-o pe Regină posibilitatea de a-i aduce un ultim omagiu, nu a dat nici un comunicat, nu a comemorat în vreun fel dispariţia ei, iar aleşii urbei nu au participat la vreo slujbă religioasă de pomenire. „E o ruşine şi o dezonoare la adresa oraşului nostru… ca în asemenea momente Aradul să fie total absent… Regina Ana a iubit românii, i-a cunoscut pe arădeni, s-a plimbat de atâtea ori pe străzi cu locuitorii din Săvârşin…”, a scris un arădean pe Facebook. Primarul Falcă a reacţionat, susţinând că nu putea deschide o carte de condoleanţe: „Nu ai voiefără acceptul familiei… în cazul nostru este nevoie de acceptul Casei Regale”. Casa Regală a infirmat, pentru PRESSALERT.ro, cele susţinute de Falcă, declarând că nu era nevoie de nici un accept al Casei Regale al Casei Regale pentru a deschide o carte de condoleanţe.
Primarul Timișoarei, Nicolae Robu s-a mărginit să ţină momente de reculegere în Piaţa Unirii şi la şedinţa consiliului local, cu prilejul sărbătoririi zilei orașului, dar nici un reprezentant al celor două primării nu a fost prezent la Castelul Peleş sau la palatul regal din Bucureşti şi nu participă la funeraliile regale, programate mâine.
Surse foto: Viorel Muscă, adevarul.ro, romaniaregala.ro
