Expoziţia „Baroque II Urban – De la baroc la neo-baroc”, cel mai important eveniment de artă contemporană al anului care, timp de două luni, a atras la muzeul de artă un număr impresionant de vizitatori, s-a încheiat sub semnul declarării Timişoarei câştigătoare a titlului de capitală culturală europeană în anul 2021, punctul central de întâlnire al juriului de evaluare a candidaturii Timişoarei cu reprezentanţii oraşului fiind chiar această expoziţie, în care strălucesc picturile monumentale ale lui Gheorghe Fikl.
Tablourile sale care printr-o întreagă simbolistică reînvie trăsături definitorii ale barocului imperial din secolul al XVIII-lea privite cu ochiul artistului contemporan, reprezintă o punte de legătură între această epocă atât de complexă care defineşte o parte din istoria Timişoarei, ilustrată cu obiecte din colecţia muzeului de artă şi cea personală a familiei Herczeg într-un aranjament sugestiv gândit de muzeograful timişorean Marius Cornea, şi proiecţia unei versiuni a unui posibil viitor post baroc, esenţializată în instalaţia artistică video „Dantela”. Aceasta a fost concepută de artista franceză Josepha Blanchet sub forma unei metafore sugerând imaginea femeii moderne care poartă povara unei alterări a frumuseţii ei naturale şi devine un clişeu standardizat în lumea contemporană. Un pas spre viitor, care porneşte, inevitabil, din trecut.
Prezent la închiderea expoziţiei, directorul Muzeului Naţional de Artă al României, Călin Stegerean, a definit barocul ca o epocă nu numai a artelor plastice ci a întregii istorii a culturii, căci a beneficiat de întreaga Renaştere europeană cu deschidere către cultura antichităţii, de toate importurile din Lumea Nouă, care au adus în Europa o prosperitate nemaiîntâlnită. În opinia sa, barocul a rezolvat un dezechilibru apărut în Europa în urma reformei lui Luther, astfel încât, la conciliile de la Trento de la jumătatea secolului al XVI-lea, biserica catolică a decis să aducă arta în sprijinul ei pentru a contrabalansa austeritatea impusă de biserica reformată.
A luat astfel naştere un curent artistic în care s-a conturat un raport între aparenţă şi realitate şi care, spre deosebire de Renaştere, debordează în imitaţii, în butaforii.
„De aceea toate lucrările lui Fikl au legătură cu biserica şi sugerează chiar esenţa barocului, iar taurul care apare în tablourile sale personifică stare animalică în faţa artei, căci în această epocă arta a avut o misiune cu caracter social, această componentă a barocului fiind foarte importantă. În lucrările lui Fikl se remarcă o exaltare a motivelor atistice prin tehnicile folosite, fiind aduse în prim plan elemente care şochează” a completat directorul muzeului bucureştean.
Cu prilejul închiderii expoziţiei, Gheorghe Fikl, unul dintre cei mai talentaţi şi mai bine cotaţi artişti contemporani, a lansat un catalog al expoziţiei, în care sunt reproduse tablourile sale şi câteva cronici despre expoziţie.
Foto: Constantin Duma
