La începutul acestui an, aproape 50.000 de cetăţeni au semnat o petiţie pe care au adresat-o Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, pentru salvarea râului Nera, unde se preconiza construirea unor microhidrocentrale. Biologul Călin Dejeu a acuzat ministerul că a decis să facă o „derogare în scop ştiinţific” pentru capturarea unor specii de faună sălbatică de pe râul Nera, beneficiar al derogărilor fiind Sergiu Mihuţ, patronul firmei „Unitatea de Suport pentru Integrare” SRL.
Acesta este „condamnat penal pentru studii favorabile companiilor care au probleme cu mediul şi cu legea. Printre clienţii săi se numără Roşia Montană Gold Corporation sau investitorii din spatele microhidrocentralelor de pe Nera. Este ilegal să capturezi specii protejate iar acest lucru se poate face doar în scopuri ştiinţifice, cu ajutorul unor derogări. Scopul lui Mihuţ cu siguranţă nu este unul ştiinţific, ci are nevoie de această derogare pentru a falsifica studiile care ar permite construirea microhidrocentralelor. Practic, el ar putea primi undă verde de la minister să-şi continue ilegalităţile”, a spus biologul Călin Dejeu, iniţiatorul petiţiei.
Într-o adresă înaintată ministerului, Dejeu a formulat mai multe argumente pentru care microhidrocentralele nu sunt dorite pe râul Nera, invocând condamnarea penală a lui Sergiu Mihuţ, care ar trebui să-i anuleze dreptul de a mai face „studii de impact discutabile”, care „au atras chiar şi un infringement din partea Comisiei Europene” şi impactul negativ asupra speciilor din zonă, care, potrivit semnatarilor petiţiei, trebuie să beneficieze în continuare de o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural. „Nera este ultimul râu de dimensiune medie din ţară care mai deţine un sector cu stare ecologică foarte bună. Nera străbate 15 arii naturale protejate, între care trei rezervaţii naturale, două parcuri naţionale, un parc natural, opt situri Natura 2000 şi un sit Ramsar pe teritoriul Serbiei” se precizează în lista de argumente înaintate ministerului.
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor confirmă, pentru PRESSALERT.ro, că „poate acorda derogări… cu condiţia să nu existe o alternativă acceptabilă, iar măsurile derogatorii să nu fie în detrimentul menţinerii populaţiilor speciilor respective într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural şi numai în anumite situaţii”, dar susţine că proiectul pentru apobarea derogării în scop ştiinţific pentru unele specii de faună sălbatică pe cursul râului Nera a respectat procedura, iar ministerul a aprobat derogarea de la măsurile de protecţie pentru exemplare din 21 de specii de faună sălbatică, precizând că această derogare „nu presupune automat autorizarea construcţiei de microhidrocentrale, pentru care procedura e separată”.
La dezbaterea publică de la începutul acestui an, localnicii din zona Nerei s-au pronunţat, în unanimitate, împotriva hidrocentralelor, iar cauza Nerei a fost susţinută deopotrivă de sârbi şi români veniţi din Voivodina şi de reprezentanţi ai autorităţilor din Serbia.
Cu toate acestea, APM Caraş-Severin nu a respins solicitarea de acord de mediu, ci a continuat procedura de emitere a acesteia, iar ministerul este de acord cu aceasta, contribuind decisiv la distrugerea Nerei.
„Nu trebuie să fii specialist pentru a înţelege că microhidrocentralele au impact semnificativ asupra mediului, trebuie doar să fii onest. Când se lasă pe albie doar mai puţin de o treime din debitul mediu, evident că impactul este semnificativ asupra habitatului şi asupra speciilor care depind de el. Prin definiţie, captarea de debite din râuri micşorează şi degradează habitatele acvatice”, susţine activistul de mediu Călin Dejeu. Ministerul adoptă o poziţie ambiguă, pretinzând că petiţia cetăţenilor nu a primit răspuns deoarece se solicita „stoparea construcţiei de microhidrocentrale pe râul Nera, nicidecum neacordarea de derogări de la măsurile de protecţie pe râul Nera”.
În schimb, Sergiu Mihuţ, care face precizarea că nu are o condamnare definitivă, recunoaşte că acest proiect de monitorizare a unor specii de ihtiofaună precedă pasul următor, acela de construire a unor microhidrocentrale, despre care ministerul spune că nu au nici o legătură cu derogarea acordată. „Un proiect iniţial de realizare a unor microhidrocentrale a fost propus în anul 2010, când am parcurs o etapă a studiilor de teren, pentru fundamentarea evaluării de mediu, până undeva la nivelul anului 2012, moment în care s-a renunţat la proiect. Acesta a fost reluat în anul 2015 de către firma Renewables Consulting SRL din Timişoara, care m-a contactat ştiind că parcursesem o parte din etapele de documentare”, a spus Mihuț.
El a adăugat că, la presiunea opiniei publice, investitorul s-a retras, iar el a renunţat la proiectul pentru care a obţinut derogarea de la minister şi a înaintat deja acestuia o adresă în acest sens. Cei 50.000 de petenţi care nu doresc microhidrocentrale pe râul Nera așteaptă încă un răspuns de la minister.
