Biserici de lemn din Timiş, monumente istorice, restaurate în bătaie de joc...

Biserici de lemn din Timiş, monumente istorice, restaurate în bătaie de joc pe sume uriaşe. De ce este prezentată şindrila unui lăcaş de cult într-o expoziţie-manifest, la Timişoara FOTO

0
DISTRIBUIȚI
biserica crivina de sus
Biserica de lemn din Crivina de Sus, acoperită cu o membrană

Între 100.000 şi 200.000 de euro. Atât a costat proiectul de restaurare al unei singure biserici de lemn din judeţul Timiş din cele şapte care au fost reabilitate, în ultimii ani, cu bani proveniţi printr-un program al Institutul Naţional al Patrimoniului. Deşi suma era una uriaşă, lucrările de restaurare au fost făcute în bătaie de joc, astfel că unele lăcaşuri de cult au fost reînnoite în stil… maramureşean, deşi bisericile se află în Banat.

Bisericile de lemn din Timiş, declarate monumente istorice

Sorin Predescu, şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură Timiş, avertizează asupra faptului că o parte din bisericile de lemn restaurate au fost pur şi simplu distruse în timpul acestui program.

“Din păcate, restaurările făcute prin Institutul Naţional al Patrimoniului nu au fost foarte reuşite, în sensul în care proiectarea acestor restaurări a fost făcută destul de în pripă, astfel încât bisericile au suferit destul de mult în pierderea substanţei istorice după restaurare. Restaurarea a avut probleme la fiecare dintre aceste biserici. E mai greu să se reia restaurarea, pentru că una dintre biserici a fost practic distrusă complet, altele au fost distruse parţial, nu ai ce să mai restaurezi. S-au înlocuit elemente autentice cu elemente dintr-un model care nu era specific bisericilor de lemn din Banat. De la şindrilă neconformă până la înlocuirea completă a bisericii de la Margina cu un sistem de construcţie pe grinzi, deşi sistemul iniţial de construcţie era pe lemn împletit. A fost unul din marile eşecuri ale Institutului Naţional al Patrimoniului”, semnalează Sorin Predescu.

În judeţul Timiş au fost realizate, de-a lungul timpului, 339 de biserici de lemn, însă în prezent mai există doar 26, majoritatea în zona Făgetului, care sunt declarate monumente istorice. Printre acestea se numără şi biserica de lemn de la Crivina de Sus, care este cea mai veche din Banat, datând din anul 1676. Şindrila acestui lăcaş de cult a devenit piesa centrală a unei expoziţii inedite organizate la Timişoara. Bucăţile de lemn care au acoperit biserica, aflată într-o stare avansată de degradare, pot fi văzute de timişoreni, în perioada 18 – 22 noiembrie, la Casa Artelor din oraş.

Şindrila bisericii de lemn din Crivina de Sus.
Şindrila bisericii de lemn din Crivina de Sus.

Expoziţia-instalaţie “Oglinda de lemn”, parte a proiectului “Biserici înlemnite din Banat”, susţinut de Asociaţia Peisagiştilor din România – Filiala Vest, îşi propune să aducă în discuţie situaţia patrimoniului de lemn din Banat. “Instalația noastră încearcă să transmită un semnal vizual de alarmă asupra situației în care se află bisericile noastre de lemn, asupra felului în care sunt îngrijite, exploatate și restaurate. Multe sunt lăsate să putrezească sau ajung în situația asta din cauza unor intervenții neinspirate, bazate pe crâmpeie de informație culese superficial sau ard prin neglijență precum cea de la Povergina, altele sunt reînnoite în stil maramureșean, iar altora li se schimbă sistemul constructiv”, explică organizatorii expoziţiei “Oglinda de lemn”.

Alexandru Ciobotă, membru fondator al Asociaţiei Peisagiştilor din România, povesteşte că biserica de lemn de la Crivina de Sus a fost acoperită, anul trecut, cu o membrană care o protejează pe tot timpul restaurării sale.


“Haina” a fost cumpărată şi montată de un grup de tineri cercetători, care participă în fiecare vară, timp de două săptămâni, la un workshop în satul Crivina de Sus, judeţul Timiş, care s-au decis să salveze biserica de la distrugere.

“Şindrila nu mai avea rost pe biserică în momentul în care a fost acoperită cu membrana. Şi atunci am dat-o jos de pe biserică şi am realizat, de fapt, despre ce volum uriaş de material vorbim. S-a discutat despre ce ar trebui să facem cu ea şi ne-am decis să realizăm o instalaţie la Timişoara cu principalul rol de a conştientiza şi a aduce în prim-plan subiectul patrimoniului de lemn din Banat”, a precizat peisagistul Alexandru Ciobotă.

Deşi proiectul de restaurare este aproape finalizat, tinerii cercetători au o problemă: nu au fondurile necesare pentru ca biserica de lemn să fie reabilitată.

“La Crivina de Sus este mai degrabă o asociere de specialişti care încearcă să facă o restaurare corectă şi prudentă. Biserica este acoperită cu o membrană şi o să mai apară încă una anticondens. Între timp se lucrează la proiectul de restaurare, care cuprinde foarte multe detalii, o hartă corectă a degradărilor care să ne spună exact ce trebuie să se înlocuiască şi ce trebuie să rămână şi sperăm ca acest proiect de la Crivina de Sus să fie un exemplu de restaurare corectă a unei biserici de lemn din zona Banatului. Banii pentru restaurare nu ştim încă de unde vin, se vor căuta finanţări”, a explicat Sorin Predescu, şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură Timiş.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.