Între anii 1834 și 1840, pe malul stâng al Crișului Alb a fost construit un canal artificial pentru alimentarea mai multor mori de apă, cunoscut sub numele de Canalul Morilor. Această construcție hidrotehnică, prima de o asemenea amploare din țară, este considerată și astăzi ca fiind cea mai importantă realizare de acest fel.
Contract de asociere pentru Canalul Morilor
Canalul a fost construit prin grija stăpânilor domeniilor din zonă, care s-au angajat să finanțeze săparea canalului. În vara anului 1833, cu sprijinul contelui Zichi Ferenc, comisar regal și împuternicit special al împăratului Francisc I, și cu cel al arhiducelui Josef de Habsburg, Palatin al regatului maghiar, nobilimea din comitat a înființat la Arad „Societatea pentru regularizarea fluviului Criș”, în vederea construirii canalului care urma să preia surplusul de apă din Crișul Alb.
Prin contractul de asociere încheiat pentru administrarea Canalului Morilor, cei care dețineau pământurile își asumau o serie de obligații reciproce, valabile și pentru proprietarii de mori, care aveau, la rândul lor, obligația de a contribui la fondurile asociației proporțional cu numărul roților de moară pe care le aveau. Lucrarea urma să fie numită „Canalul Morilor Palatinul Josef al râului Crișul Alb din Comitatul Arad”.
O construcție hidrotehnică unicat
Proiectul a fost întocmit de inginerul Beszédes József, care a fost și coordonatorul lucrărilor finalizate în 1840. În urmă cu 180 de ani, în 1836, au fost puse în funcțiune primele trei mori, la Buteni, Bârsa și Aldești. Patru ani mai târziu, de la izvor și până la vărsarea în Crișul Alb, existau deja 13 mori care măcinau și au fost amenajate 15 lacuri cu pește. Înțelegerea acționarilor din 1833 a fost întărită în 1842 printr-o convenție care întărea interesul comun al societarilor „pe vecie”.
Canalul a rămas până astăzi un model de construcție hidrotehnică, un unicat în domeniu prin modul de proiectare și construcția lui pe curba de nivel, care face ca apa să curgă gravitațional. Canalul Morilor colectează ape pluviale și pe cele curgătoare din nord-vestul depresiunii Zărandului, dintr-un bazin hidrografic cu o suprafață de 122 kilometri pătrați și a fost proiectat să transporte 2,5 metri cubi de apă pe secundă. Cu o lungine de 79,3 kilometri, 24 de metri lățime și 12 metri adâncime, dimensiuni impresionante la vremea respectivă, canalul pornește din Crișul Alb, în dreptul localității Berindia, iar localitățile riverane sunt Buteni, Bârsa, Aldești, Mânerău, Bocsig, Mocrea, Seleuș, Zărand, Olari, Nădab, Socodor, Șiclău, Pilu și Vărșand, unde apa se varsă din nou în Crișul Alb.
Glorie și decădere
Morile au funcționat neîntrerupt și nici măcar marea viitură și inundațiile din 1925, cele mai mari cunoscute vreodată pe Crișul Alb, nu au întrerupt activitatea acestora. În anii de glorie, făina produsă pe morile canalului, cunoscută sub numele de „Lang liszt”, ajungea până în patiseriile din Paris, morile păstrându-și importanța economică până la naționalizarea din 11 iunie 1948.
Cu timpul s-au restrâns lucrările de întreținere, cursul canalului a început să se colmateze, debitul canalului a scăzut aproape la jumătate, iar morile au fost lăsate în părăsire și unele au dispărut. Astăzi, canalul, care colectează mai mulți afluenți din stânga Crișului Alb, nu mai are o funcție hidraulică, fiind folosit mai ales pentru irigații.
Proiecte turistice
Canalul, împreună cu morile, sunt considerate adevărate monumente arhitectonice și există în prezent un proiect care să asigure de-a lungul său o apă curată și un ecosistem natural, prin protejarea ambientului natural și conservarea mediului înconjurător.
Se are în vedere și posibilitatea exploatării forței energetice a canalului pentru obținerea energiei electrice cu ajutorul unor turbine instalate în clădirile morilor care mai există, dar și valorificarea potențialului său turistic, prin reabilitarea canalului care străbate zone extrem de pitorești, organizarea unor manifestări culturale sau amenajarea unor ferme ecologice, care să devină zone de agrement pentru turiști.
În momentul de față, lacul Seleuș, aflat pe dealurile Cuiedului, include cinci lacuri piscicole grupate pe Canalul Morilor, și este unul din cele mai importante obiective turistice pe acest traseu. În zona Socodor-Vărșand, în apropierea graniței cu Ungaria, Canalul Morilor este, de asemenea, loc de pescuit, amatorii găsind aici o mare varietate de pește, de la știucă, scobari, plătică, roșioară și biban până la caras, crap, lin, somn mic sau mreană.
Surse foto: glsa.ro, adevarul.ro, totpal.ro, panoramio.ro, infopensiuni.ro
Ce comori minunate putem sa avem ? De ce nu exista vointa politica > De ce nu ne cunoastem interesul nostru popular Atatea minunatii distruse ? Cine are interes ? Noi ………de ce ii lasam pe altii sa ne organizeze soarta in tara noastra ? Ce noi nu suntem in stare sa reactivam toate bogatiile tarii ?
Nu dam noi berea, telenovelele, meciurile, comentariile lui Gadea si I. Cristoiu, somnul de amiaza, cafeaua imbunatatita si prelungita pe repunerea in functie a diverselor dotari facute de romani la irdinul domnilor unguri, nemti, etc.