Una din trupele care au marcat scena rock a României în anii de după Revoluţia din 1989 a fost Neurotica, formaţia care a înregistrat un album cu influenţe Megadeth, Slayer şi Metallica, în anul 1993. Adevărata consacrare a venit însă datorită albumului numit Bio, care a adus o schimbare a stilului (rock alternativ-industrial) şi o piesă care a făcut furori.
„Country of Nobody a început de la un Riff de al meu de chitară continuat de solo-ul şi de tema principală a piesei pe care le-am compus Ţin minte şi acum, lucram la Radio Vest şi Ilie Stepan m-a ajutat să scriu aceste elemente foarte importante să nu le uit. Apoi măiestria colegilor mei începând cu Mihai Breazu ,Gabi Cherlia şi Florin Cvaşa au dus piesa la o formă mult mai elaborată. Apoi Alin Stoianovici...cu o temă recognoscibilă pe piesa care a devenit amprenta Neurotica. Tuşa finală a fost dată de Alex Boiţa Perin, producătorul discului BIO. Neurotica a fost ca o navă spaţiala pentru muzica românească. Era normal să vină ceva din Matricea Culturală Timişoreană să revoluţioneze muzica românească. În Timişoara au mai făcut-o şi înaintea noastră Phoenix, Progresiv TM, Pro Musica, Post Scriptum, Abra. Ţin minte că în 1995 ne-am ras în cap. Vreme în care pletele abia crescuseră după revoluţie în Bucureşti.
Andrei Gheorghe, Marius Vintilă,George Vintilă şi în unele momente Andreea Raicu au fost nume care ne-au stat alături la escapadele noastre Pro-TV-istice şi ne-au ajutat cu promo indirect. Totodată videoclipul realizat de Florin Iepan la Country of Nobody a făcut înconjurul televiziunilor muzicale de profil şi a demonstrat că există viaţă muzicală şi după playback (Microfonul de Gips)“, îşi aminteşte Horea Crişovan.
Albumul „Bio“, apărut la Zone Records a avut parte de un feedback extraordinar şi a fost considerat o referinţă pentru mişcarea industrial – alternative din România. Neurotica a cântat deschiderea unor evenimente cu Scorpions, Asia, Metallica, Ronnie James Dio, Schnitt Acht, Anathema, Chumbawamba, Pitchshifter sau Sick Of It All. „Prima oară am cântat Country of Nobody în deschidere la Scorpions pe stadionul Lia Manoliu. Reacţia nu am contorizat-o. Dar în toate turneele din acea perioadă, alături de Dont Worry be Happy a fost foarte aplaudată. Amintirile vis a vis de clip sunt multe. Teatrul de păpuşi, subsolurile TNT, Poco pe post de mascotă..dragul de el, CET Timişoara cu turnurile, filmările din camion, lansarea albumului BIO pe camion în Bucureşti, prima lansare de acest fel în România cred. Neurotica a fost pentru noi un fenomen, ceva sincer. Nu fabricat în sos de şpagă, sau în tinctură de „şi mie ce-mi iese boss din afacerea asta?”. Perioada 1995 -1998 a fost o perioadă în care dacă erai bun te difuzau, dacă nu..nu. De schimbat nu aş schimba nimic în melodie. Poate doar îmbracămintea şi ciocul meu din videoclip..dar aşa a fost să fie….aşa am filmat. Nici sound-ul nu l-aş schimba. A fost tras pe bandă….nu au fost implicaţi şoareci în disc (mouse)… dacă greşeai trăgeai tot din nou să nu se piardă feeling-ul. De aceea discul BIO sună foarte organic.Şi groovie. Vremurile Neurotica au fost pe cale să se reediteze prin 2006 . Anul în care BIO formaţia în care activez alături de tobarul trupei Neurotica- Florin Cvaşa a cerut lui Mihai Breazu numele de NEUROTICA. Nu l-am obţinut. Dar niciodată nu e târziu. Îmi e dor de real music. Şi vorbesc acum „dintre generaţii”. Asa cum am fost întotdeauna“, ne-a declarat Horea Crişovan.
