Românii grav bolnavi care au nevoie de un transplant pulmonar ar avea mai multe șanse la viață dacă în țara noastră ar crește numărul prelevărilor de plămâni.
“Spitalul AKH din Viena este singurul centru care ne acceptă pacienții, ținând cont că noi nu prea dăm organe. Trebuie să și dai organe pentru ca pacienții tăi să primească. Noi avem aproape 40 de pacienți care au primit plămâni, dar noi am dat maxim nouă plămâni”, semnalează medicul pneumolog Cristian Oancea, din cadrul Spitalului de Boli Infecțioase “Victor Babeș” din Timișoara, care coordonează unul dintre cele cinci centre din țară în care sunt monitorizați pacienții care beneficiază de un plămân în Austria.
„Nu avem infrastructura bine pusă la punct”
Medicul timișorean, care este și purtătorul de cuvânt al Societății Române de Pneumologie, spune că în țara noastră se realizează puține prelevări de plămâni pentru că nu avem infrastructura necesară. “Noi nu avem o infrastructură bine pusă la punct, nu avem o legislație și o cultură a donării. Plus că în transplantul sau în recoltarea de plămâni este nevoie de soluții și condiții speciale. Nu avem echipe instruite special, plămânul trebuie verificat înainte, să nu aibă metastaze, infecții. Testele care se efectuează sunt mult mai laborioase față de cele realizate în cazul celorlalte organe. Apoi, după transplant, plămânii sunt foarte reactivi, sensibili la tot felul de mucegai, viruși”, declară Cristian Oancea.
Purtătorul de cuvânt al Societății Române de Pneumologie povestește că românii care se află pe lista de așteptare de la AKH Viena pentru a primi un plămân trăiesc adevărate drame. Unii dintre aceștia mor înainte de a ajunge pe masa de operație pentru un transplant. “Acum avem doi pacienți pe lista activă la Viena care așteaptă ca țara noastră să dea organe ca ei să fie chemați și să fie transplantați. În prezent, pe lista de așteptare pentru transplant pulmonar sunt 15 – 17 pacienți din România. Din păcate, 15 – 20% dintre pacienții care sunt pe lista de transplant, ținând cont de condițiile avansate de boală, nu mai apucă transplantul în sine, mor.
Poți să ai norocul să ți se recolteze un organ în Cehia sau în Ungaria și să fi chemat după o lună sau două luni pentru transplant, sau poți să ai ghinionul să fi chemat după un an și jumătate sau doi ani, dacă mai prinzi”, avertizează medicul pneumolog.
De ce nu este România pregătită pentru realizarea de transplant pulmonar
Cristian Oancea spune că este patriot și că își dorește ca transplantul de plămâni să fie realizat și în România, dar consideră că, în acest moment, țara noastră nu este pregătită.
“Avem o oarecare experiență, dar pentru cazurile cu complicații, încă mai avem de învățat. Și noi am vrea să se facă transplant pulmonar în România, avem pacienți și săracii de ei sunt în stadiu avansat de boală și e unica soluție. Doar că în România încă, din nefericire, ne lipsește experiența și transplantul de plămâni nu e ca cel de cord sau de ficat sau de rinichi, unde pronosticul de viață este 20 – 30 de ani. La noi, 50% din pacienți ajung să supraviețuiască cinci ani, e o tragedie. Eu nu vreau să crească acțiunile la AKH Viena, fă transplantul în România, dar pe mine mă interesează ca după transplant, omul să supraviețuiască. Nu să fie un articol în ziar în care spunem ce mari suntem noi și apoi omul moare”, afirmă medicul timișorean.
Cristian Oancea spune că în cazul în care s-ar realiza transplant de plămâni și la București, la Spitalul “Sfânta Maria”, nu s-ar economisi mulți bani. Astfel, la Spitalul AKH Viena, o astfel de intervenție costă între 70.000 și 120.000 euro, iar în România ar costa 90.000 de euro, banii fiind decontați de Ministerul Sănătății.
“Însă, în Austria, pacienții au cea mai bună rată de supraviețuire. Au pacienți care supraviețuiesc de opt sau de zece ani. Austriecii au aproape 1.500 de transplanturi realizate. Facem transplantul în România, dar pacientul trebuie să trăiască. Asta e poziția mea ca medic. Dacă se va face transplant la noi în țară, se va face la început cu cazuri foarte ușoare, dar ce faci cu cazurile grave? Le lași să moară? Pentru că formularul E112 n-o să mai fie valabil în acel moment. Nu economisești mulți bani dacă faci transplantul în România. Plus că experiența nu se face peste noapte. Noi lucrăm cu Spitalul AKH de cinci ani și încă nu ne simțim în stare să controlăm patologia. Ăsta e adevărul. Durează și vreau când îmi pun parafa să fiu sigur că i-am dat cel mai bun sfat și cel mai bun tratament pacientului, iar în momentul acesta nu pot să-i asigur acest lucru, că nu sunt expert așa cum ar trebui să fiu”, a declarat, pentru PRESSALERT.ro, Cristian Oancea.
Medicul timișorean spune că, în viitorul apropiat, cu ajutorul unei fundații, patru petriatrii pneumologi din Timișoara, Iași, Cluj și București, în care pacienții sunt monitorizați post-transplant, vor fi trimiși la Spitalul AKH din Viena pentru a se instrui astfel încât să-i poată urmări pe micuții transplantați.
