Tunelul celor 365 de sfinți, care duce la schitul de la Straja. Cum a apărut locul sfânt din populara stațiune montană FOTO

Stațiunea turistică Straja, aflată la doar zece kilometri de orașul hunedorean Lupeni, este considerată a fi una dintre cele mai frumoase din țară și un loc ideal pentru cei care doresc să petreacă zilele libere de la cumpăna anilor într-un loc care, pe lângă peisajele minunate, are oferte foarte atrăgătoare și diverse pentru petrecerea timpului.

La Straja se poate ajunge cu mașina, pe „Drumul Crucii” care pornește din Lupeni. Cei care merg cu trenul până la gara Lupeni trebuie să știe că la trei kilometri se gară se află telescaunul, cu care, în mai puțin de jumătate de oră, se ajunge în stațiune. Aceasta este căutată de mulți bănățeni, dar și de turiști veniți din întreaga țară, ispitiți de atracțiile inedite pe care le găsesc aici.

Sporturi de iarnă

Stațiunea se află la o altitudine de 1.445 de metri, în inima munților Vâlcan, și cu toate că este relativ nouă, dispune de multe pârtii de ski echipate cu instalații de transport pe cablu, cinci dintre acestea fiind iluminate și în timpul nopții. Pârtiile de la Straja totalizează în jur de 26 de kilometri, cea mai lungă având opt kilometri. O bună parte din pârtii sunt acoperite cu zăpadă artificială.

Aproape 300 de cabane, case de vacanță, pensiuni și vile îi așteapă pe amatorii de ski, săniuș sau snowboard pe versanții Munților Retezat-Godeanu, acoperiți cu zăpadă cam jumătate din an, ori pe cei care doresc să sărbătoarească într-un loc deosebit începutul unui an nou, căci oferte de cazare și de petrecere pentru noaptea de revelion există din belșug.

Amatorii de drumeții și de priveliști hibernale pot face excursii din stațiunea Straja până la vârful Mutu, aflat la o altitudine de peste 1.700 de metri.

Tunelul celor 365 de sfinți

Cei care doresc să spună o rugăciune pentru un an mai bun și să se închine, o pot face la schitul Straja, la care pot ajunge străbătând un impresionant tunel de 54 de metri lungime, în care se intră pe o poartă mare din lemn, înconjurată de un ancadrament alb pe care sunt redate scene religioase.

Pe unul din pereții tunelului sunt pictați nu mai puțin de 365 de sfinți din calendarul ortodox, câte unul pentru fiecare zi din an, tavanul este acoperit cu scene din Vechiul și Noul Testament, iar pe peretele din dreapta, sunt înfățișate 12 prăznicare ortodoxe și cele zece porunci. O candelă este veșnic aprinsă în tunel și este mutată în fiecare zi în dreptul sfântului trecut la data respectivă în calendar.

Tunelul a fost construit în urmă cu un deceniu, tocmai pentru a ușura drumul pentru cei care doreau să ajungă la schit dar răzbeau cu greu printre troienele care pot ajunge și la trei metri înălțime, și, în scurt timp, a devenit o adevărată atracție turistică, dar și un loc de reculegere.

Bisericuța de lemn legată de drumul principal din stațiune prin faimosul tunel, unic în România, un adevărat calendar bisericesc ortodox pictat, poartă hramul Sfinților Constantin și Elena. El se află în vecinătatea unei cruci de metal, înaltă de aproape 19 metri și lată de nouă metri, inspirată de cea aflată pe muntele Caraiman, care a fost înălțată după primul război mondial în amintirea celor căzuți în lupte.

Și Straja este un loc cu o însemnată semnificație istorică, căci aici și-au dat viața 800 de ostași în războiul de întregire a neamului.

Legendele stațiunii

Tunelul și bisericuța, împreună cu crucea, au devenit adevărate simboluri ale stațiunii, locuri însemnate de Dumnezeu, Straja devenind renumită și pentru încărcătura religioasă a locului.

Se spune că în urmă cu două decenii, chiar de Sfinții Constantin și Elena, un turist, aflat la una dintre cabane, a aprins lumina într-o încăpere, dar becul s-a ars, iar flama de la filament a imprimat pe interiorul becului o cruce. Unul din turiști a spart becul, dar după numai două săptămâni, întâmplarea s-a repetat. Omul a luat becul și s-a dus cu el la starețul mănăstirii Lainici, care l-a sfătuit să ridice o cruce în memoria soldaților căzuți în luptele de la Jiu și nu au fost îngropați creștinește, precum și a turiștilor care și-au pierdut viața aici. Se spune că de când a fost înălțată crucea, nici un turist nu și-a mai găsit sfârșitul în zonă.

După ridicarea crucii, Emil Părău, un om de afaceri din Valea Jiului, împreună cu Episcopia Aradului, a construit schitul de lemn, iar apoi tunelul. Becul pe care s-a întipărit crucea poate fi văzut acum la schit.

Surse foto: skistraja.ro, turism-zone.ro, radiounirea.ro, ziare.com, romaniaoriginal.info, crestinortodox.ro, wikiwand.ro, agerpres.ro, romania-misterioasa.blogspot.ro, financiarul.ro, extravita.ro, dordeduca.ro