Istoria FASCINANTĂ a castelului Mintia, vechi de peste 300 de ani. Ce...

Istoria FASCINANTĂ a castelului Mintia, vechi de peste 300 de ani. Ce comori ascundea GALERIE FOTO

0
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-735364328">

Pe culoarul văii Mureșului și a Munților Poiana Ruscă, la doar câțiva kilometri de Deva, lângă satul Mintia s-a descoperit un mare castru roman, în jurul căruia s-a dezvoltat o importantă așezare romană, Micia. Deși era doar un sat, au fost scoase la iveală mai multe edificii monumentale, terme, un amfiteatru, precum și un port la Mureș, dar și un mare tezaur monetar din epoca imperială.

La sfârșitul secolului al XVII-lea, Gyulay Ferenc, căpitan al cetății Deva și subcomite de Oradea, a construit pe domeniul Mintia un impozant castel, care este acum monument istoric de interes național. Chiar dacă nu mai are strălucirea de odinioară, stârnește încă interesul celor care au drum prin localitate și ar putea deveni un loc de mare atracție dacă ar fi readus la adevărata lui valoare.

Personalități ilustre, în vizită la castel

La castelul ridicat pe malul Mureșului au locuit mai multe generații ale familiei. Lajos, ultimul descendent, a fost interesat mai ales de științe și politică, a pledat pentru înființarea Societății Muzeului Ardelean și a grădinii botanice din Cluj, care a fost construită pe baza planurilor întocmite de el. Tot el este autorul a peste o sută de jurnale despre castel și despre Mintia, păstrate astăzi în muzeul de istorie din Cluj-Napoca.

Cum el n-a avut urmași, averea sa a fost moștenită de un nepot, Géza, care a studiat literatura maghiară și germană la universitățile din Budapesta și Göttingen și a fost membru și vicepreședinte al Academiei de Științe din Budapesta. A frecventat cercuri înalte la Viena, unde a întâlnit-o pe Elena Ghica, fiica marelui ban Mihai Ghica și nepoata de frate domnitorului muntean Grigore Ghica, cunoscută sub pseudonimul literar Dora D’Istria, și a devenit un apropiat al celebrului compozitor și pianist Franz Liszt.

După 1870, Géza Kuun s-a stabilit la Mintia și s-a căsătorit cu Vilma, fiica baronului Kemény. Oaspeții pe care i-a avut la castel erau personalități ilustre din lumea culturală și științifică, profesori universitari, reprezentanți ai societăților arheologice, de istorie și a muzeelor, savanți, nobili, oficialități și chiar reprezentanți ai curții imperiale.

Primul castel dotat cu băi

Castelul a suferit mai multe modificări de-a lungul timpului. În prima jumătate a secolului al XIX-lea era cel mai mare castel în stil clasicist din Transilvania, care, pe o suprafață de aproape 2.000 de metri pătrați la demisol și parter, avea nu mai puțin de 20 de odăi. Avea o bibliotecă imensă, un salon decorat cu portrete de familie și obiecte de mare valoare și era primul castel dotat cu băi.

La revoluția de la 1848, când proprietarii s-au refugiat la Cluj, castelul a fost vandalizat, iar cărțile din bibliotecă au dispărut. A fost reconstruit în 1851 în forma păstrată până astăzi, cu fațada în formă de portic cu mulți pilaștri, pusă în valoare de scările care duc spre intrare.

Cel mai bogat lapidariu din Transilvania

Baronul Josika venea adeseori de la Brănișca, uneori pe jos, alteori călare sau cu barca pe Mureș, ca să admire parcul din jurul castelului, care se întindea pe cinci hectare în jurul acestuia. Aici fuseseră plantate specii rare de plante, iar arborii, deveniți seculari, au fost botezați de contele Kuun cu numele unor scriitori maghiari, dintre care mulți i-au fost prieteni. Tot în parc existau mai multe altare onorifice sau funerare, aici fiind amenajat cel mai bogat lapidariu din Transilvania, cu o însemnată colecție din epoca romană.

Contele s-a stins din viață în 1905 și a fost înmormântat la Cluj, dar se spune că inima sa ar fi fost îngropată în cimitirul din curtea bisericii reformate din Mintia, alături de foștii stăpâni ai castelului și de alți membri ai familiei sale. El nu a avut urmași, iar după moartea sa castelul a fost stăpânit de cumnatul său, Adalbert Fay, unul dintre cei mai mari specialiști în domeniul biologiei, care a avut o contribuție însemnată la amenajarea renumitului parc din Simeria și a îmbogățit și parcul castelului de la Mintia cu numeroase specii de arbori exotici.

Domeniul de la Mintia a fost cumpărat în 1908 de groful Horváth Toldi Rudolf cu 792.000 de forinți din aur. Acesta era posesorul unei impresionante colecții de timbre, în care, cu trei excepții, se regăseau toate mărcile poștale tipărite până în 1919 și care au fost moștenite de fiica sa, în timp ce conacul a rămas fiului său, István, ultimul proprietar al întinsului domeniu de la Mintia.

Lucrări de restaurare după stricăciunile regimului comunist

Castelul a fost naționalizat de regimul comunist și a devenit sediu de C.A.P., cârciumă, magazin mixt, iar 1989 era sediul Casei Agronomului. În 2007, castelul a fost retrocedat lui Horváth Toldi Péter, fiul ultimului proprietar, care, reîntors din Australia după 27 de ani, a început lucrări de restaurare a castelului și de reamenajare a parcului pentru a-l readuce la viață. O parte din fonduri au fost obținute din evenimente private sau publice organizate în parcul castelului însă n-a reușit să repare decât o parte din stricăciunile făcute în timpul regimului comunist.

Castelul se află acum în portofoliul Artmark Historical Estate, o casă de licitație specializată în vânzarea monumentelor istorice și ar putea fi transformat de viitorul proprietar într-un deosebit de atractiv complex turistic.

În localitate se mai află o biserică reformată construită în secolul al XVI-lea, de asemenea monument istoric de importanță națională, aflat și el, din păcate, într-o stare destul de precară.

Surse foto: artmarkhistoricalestate.ro, wikipedia.org, casteleintransilvania.ro, hoinariromani.ro, infoturismbranisca.ro, biserici.org

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.