Reputatul filolog, istoric literar și profesor universitar Eugen Todoran s-a născut la 21 noiembrie 1918 în comuna Cornești din județul Mureș, în familia preotului Nicolae Todoran. A rămas orfan de tată la doar un an dar mama sa s-a îngrijit să dea o educație aleasă celor doi fii ai săi.
A urmat școala elementară la Cluj și studiile liceale la liceul „Al. Papiu Ilarian” din Târgu Mureș și la Năsăud, iar după absolvirea acestora, în 1938, s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie din Cluj, mutată în 1940 la Sibiu, după cedarea nordului Transilvaniei în urma Diktatului de la Viena. A avut parte de profesori prestigioși precum Sextil Pușcariu, Lucian Blaga sau D.D. Roșca și a absolvit facultatea în 1942, devenind licențiat în istoria literaturii române și estetică cu teza „Hyperion demonic”. În următorii doi ani a fost elev al Școlii de ofițeri de rezervă de la Arad iar în septembrie-noiembrie 1944, a luat parte la luptele din cel de-al doilea război mondial care s-au desfășurat în Banat și Ungaria.
Erudiție științifică în cercetarea academică timișoreană
După terminarea războiului a intrat în învățământ ca profesor suplinitor la școala normală din Cluj, devenind după un an profesor titular în învățământul preuniversitar. Tot la Cluj și-a început, în 1949, cariera universitară, ca asistent la catedra de literatura română modernă, iar din 1956 până la pensionare a continuat-o la Timișoara, la nou-înființata facultate de filologie, unde a predat folclor literar, clasicii literaturii române și critică literară și și-a continuat cercetările de istorie și critică literară.
S-a consacrat ca unul dintre cei mai reputați eminescologi și ca un specialist prețuit în creația literară a lui Lucian Blaga, impunând, alături de profesorul Gheorghe Tohăneanu, erudiția științifică în cercetarea academică timișoreană. În 1968 și-a susținut doctoratul la Facultatea de Litere a Universității București cu teza „Lucian Blaga. Mitul poetic și dramatic”, iar în anul următor a dobândit gradul de profesor universitar. A fost decan al Facultății de Filologie iar între 1990 și 1996, deși pensionar, a fost ales rector al Universității de Vest din Timișoara.
Debutul literar și opera
A debutat în 1937 în revista „Scânteieri” din Târgu Mureș iar în perioada studenției a publicat în „Pagini literare” din Turda, a fost membru al cercului literar de la Sibiu, cel care avea să dea o nouă generație de scriitori și critici literari de orientare maioresciană. În 1946, împreună cu alți oameni de litere, a contribuit la apariția publicației „Revista Cercului Literar”. În cea mai mare parte a operei sale, Eugen Todoran s-a aplecat asupra marilor clasici ai literaturii române, cu predilecție asupra lui Mihai Eminescu și Titu Maiorescu, și asupra mrilor scriitori ardeleni, în frunte cu Lucian Blaga și Liviu Rebreanu.
Un reputat eminescolog
Volumul „Eminescu”, publicat în 1972, este o vastă lucrare despre marele poet și opera sa, iar volumul „Secțiuni literare”, apărut un an mai târziu, este o culegere de studii despre scriitorii clasici români. În 1977 a apărut volumul „Maiorescu” iar în 1981, „M. Eminescu. Epopeea română”.
Între 1981 și 1997 au apărut mai multe volume dedicate unui alt mare poet, dramaturg și filosof: „Lucian Blaga. Mitul poetic”, „Lucian Blaga. Mitul dramatic”, „Lucian Blaga. Mit, poezie, mit poetic”, iar în colaborare cu Gheorghe Tohăneanu, în 1999 a fost publicat, post mortem, volumul „De ce Eminescu?”
Pe lângă aceste lucrări fundamentale, Eugen Todoran a publicat peste 200 de studii de specialitate și articole în cele mai prestigioase reviste literare, numeroase prefețe și studii introductive. A fost președintele filialei din Timișoara a Societății de Științe Filologice și al cercului de folclor al universității, redactor al volumelor de Folclor literar și redactor-adjunct al „Analelor Universității din Timișoara”, Seria Științe Filologice. A fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara (1973 și 1981), Premiul Uniunii Scriitorilor (1984) și Premiul Academiei Române (1984).
S-a stins din viață la Timișoara, în 9 august 1997, iar Biblioteca Centrală Universitară îi poartă astăzi numele.
Surse foto: bcut.ro, okazii.ro, anticariatminerva.ro
