În Țara Moților, nu departe de granița nord-estică a județului Hunedoara, pe raza comunei Bucium din județul Alba, se află una din cele mai frumoase rezervații geologice și botanice din țară, cu un remarcabil potențial turistic, care, în urmă cu doar câțiva ani, era periclitată de intenția unor investitori care doreau să înceapă aici exploatări miniere.
Locul a fost vizitat, de-a lungul vremurilor, de cunoscute personalități, precum Avram Iancu, Gheorghe Șincai, George Barițiu, Iosif Vulcan, Timotei Cipariu, Axente Sever, Vasile Goldiș, Ilie Măcelaru, Ion Agârbiceanu, dar și de capete încoronate, începând cu Franz Josef, iar după constituirea regatului României Mari, de Regele Ferdinand Întregitorul și de Regele Mihai I.
O atracție a turismului montan
Aria protejată Detunata Goală este un important punct de atracție turistică, mulți considerându-l cel mai frumos vârf din Munții Apuseni. Detunata Goală, care depășește cu puțin o mie de metri, are minunați pereți stâncoși de andezit și bazalt, înalți de peste 75 de metri, și o adevărată trenă de grohotiș alcătuită din fragmente de coloane de rocă de dimensiuni impresionante, de formă patrulateră și prismatic-hexagonale, desprinse din masivul de piatră, dar destul de accesibil grație unei poteci care traversează zona.
Pe această potecă se află și casa Fefelegii, ridicată în amintirea celei care l-a inspirat pe Ion Agârbiceanu în cunoscuta sa povestire. Numele acestui loc provine de la zgomotul pe care îl face câte o piatră desprinsă din masivul stâncos, care seamănă cu cea a unui tunet. În înșiruirea culmilor muntoase din Munții Metaliferi se află și Detunata Flocoasă, un vârf nu prea înalt, de peste 1250 de metri, numit astfel în popor datorită pădurii de molid care îl acoperă.
Legendele stâncilor
Se spune că în vremurile de demult, pe vremea uriașilor și a zânelor, și în aceste părți din Țara Ardealului sălășuia o ceată de uriași al cărei conducător era un înverșunat dușman al zânelor și le omora de îndată ce le prindea. Fiul căpeteniei, un tânăr frumos și viteaz, se lua la trântă cu bourii și urșii care trăiau în pădurea Buciumanilor dar într-o zi s-a rătăcit în pădure și cum se lăsase seara, s-a culcat la poalele unui brad. Nu după multă vreme a văzut în apropiere o luminiță și a auzit, nu departe de locul în care se afla, o voce dulce. Îndreptându-se spre acel loc, a zărit o fată care cânta o doină lângă un foc de vreascuri. Era una din zânele pe care tatăl lui le dușmănea. Când l-a văzut, zâna s-a speriat și a vrut să o ia la fugă dar feciorul uriașului a înduplecat-o să rămână și au stat la povești întreaga noapte. Tânărul s-a îndrăgostit de zână și a continuat să se întâlnească cu ea pe ascuns.
Într-una din zile, tatăl său, care devenise bănuitor, l-a urmărit și în locul în care se află astăzi Detunata a străpuns zâna cu o lance, dar în aceeași clipă, și inima sa a fost străpunsă de pumnalul fiului său. Se spune că imediat, pământul s-a deschis, înghițind cele trei trupuri, iar flăcările care au ieșit din adâncuri s-au transformat în stane de piatră. O altă legendă vorbește despre comoara unei căpetenii avare care ar fi fost ascunsă sub stâncă și de care ar fi aflat diavolul. Acesta a început să sape pentru a pune mâna pe comoară dar supărat că nu a găsit nimic, a aruncat trăznete peste stâncă și a despicat-o, dându-i forma de astăzi.
Locuri istorice
În satul Izbita, care aparține de comuna Bucium și în care mai trăiesc doar câțiva localnici, se află o veche biserică de lemn din secolul al XVIII-lea, care a fost declarată monument istoric iar în alte așezări care aparțin de comuna Bucium se află mai multe biserici ridicate la începutul aceluiași secol.
În casa parohială din Bucium a locuit Ion Agîrbiceanu, care a slujit la biserica din comună și tot aici a fost învățător Gheorghe Șincai, care a întemeiat și școala din localitate, în care a predat și cunoscutul folclorist Ion Pop Reteganul.
Vechea școală adăpostește acum un muzeu etnografic înființat la dorința localnicilor care au donat mai multe exponate pentru amenajarea acestuia, pentru a aduce în atenția vizitatorilor particularitățile tradiției și obiceiurilor zonei.
Surse foto: wikipedia, proalba.ro, sebesonline.ro, shanti.ro, totb.ro, wordpress.com
