Poli versus UTA: Mereu savuroase, derby-urile Timișoara – Arad au un istoric...

Poli versus UTA: Mereu savuroase, derby-urile Timișoara – Arad au un istoric bogat. Ce episod controversat a declanșat FURIA alb-violeților

1
DISTRIBUIȚI
Foto: Adrian Pîclișan

Meciurile dintre Poli și UTA reprezintă sarea și piperul suporterului din vestul țării. Fie că a fost vorba de prima sau a doua ligă și indiferent de situația din clasament. Formațiile fanion ale Timișoarei și Aradului au oferit spectacole pline de dramatism și culoare de-a lungul deceniilor. E o tradiție ce se dorește reînnodată de recent formatele ASU Politehnica și UTA Bătrâna Doamnă.

Duminică, ”Dan Păltinișanu” va fi gazda unui nou duel Timișoara-Arad. De această dată e vorba de o înfruntare între ASU Politehnica, gruparea susținută și finanțată de suporterii alb-violeți, și UTA Bătrâna Doamnă, gruparea continuatoare fără contestatari a tradiției alb-roșii de pe Mureș. Chiar dacă cele două nu sunt ”originalele” Poli și UTA, noul ”Derby al Vestului” a suscitat deja un interes enorm. În tur, arena ”Motorul” a fost prea micuță iar cele nici o sută de tichete oferite de gazde timișorenilor i-au determinat pe aceștia să trimită doar copii în tribună. Galeria viola s-a deplasat totuși în orașul vecin în număr mare, doar că a ales să cânte pe durata meciului într-o curte de pe o stradă adiacentă. În prealabil câțiva fani ai arădenilor au avut de suferit în urma încleștărilor cu ultrașii bănățeni. Pe teren a fost un 1-1 în mocirlă. Distanța sportivă s-a păstrat și în retur. Dacă ”Băieții în ghete” s-au salvat de la retrogradare și vor să le ofere o mare bucurie susținătorilor în fața marii rivale, Bătrâna Doamnă vine cu gândul la un succes care îi poate cimenta candidatura la Liga I. Nici ”preludiul” acestui joc nu e lipsit de tensiune. Druckerii au făcut reclamă derby-ului încă de la începutul lunii iar biletele s-au vândut ca pâinea caldă. Prin orașul de pe Bega au apărut stickere cu un mesaj războinic ”21 mai – invaders must die” (21 mai – Invadatorii trebuie să moară”. Arădenii nu au fost mai cuminiți, au replicat cu un ”21 mai – Defenders must hide” (adică ”Apărătorii trebuie să se ascundă”). Cert e că sloganul ales de organizatori pentru ce se va întâmpla duminică, de la ora 19, pe ”Marele oval”, e potrivit: ”Un meci cât un sezon”.

Galeria arădeană, în meciul tur

”Războiul” de peste 100 de ani

Rivalitatea Timișoara-Arad e una extrem de veche. Datorită apropierii celor două orașe  a existat mereu o concurență în diverse domenii. Fotbalul nu putea face excepție. De altfel, cele două își dispută inclusiv titlul de prima urbe în care s-a jucat fotbal pe teritoriul României, vecinii din nord susținând că jocul cu mingea exista la ei încă din 1888, față de un 1899 invocat mai la sud. Capitala Banatului a fost prima care s-a bucurat de succese majore, prin Chinezul și Ripensia în perioada interbelică. După Al Doilea Război Mondial însă noua ITA, devenită UTA, a dominat vestul fotbalistic. ”Textiliștii” s-au întâlnit prima dată cu Politehnica Timișoara într-un amical din anul 1945, scor 2-2, iar primul joc oficial dintre cele două a venit abia trei ani mai târziu. Atunci, în Divizia A, campioana ITA s-a impus cu 2-0 la Arad. Au fost însă meciuri mult mai liniștite față de ce avea să urmeze în următoarele decenii. Aproape de fiecare dată Poli și UTA s-au încleștat cel puțin la nivelul B-ului și aproape întotdeauna în fața unor tribune pline. De asemenea, nu de puține ori s-au înregistrat episoade violente în jurul acestor jocuri.

Revolta din 1964, trăită de Cicerone Manolache

Întrebați de meciul care a declanșat cu adevărat ura între UTA și Poli, majoritatea ”druckerilor” bătrâni amintesc de cel jucat în urmă cu 53 de ani la Timișoara. ”Peste 25.000 de spectatori au fost martorii unui meci disputat, cu spectaculoase răsturnări de scor. Din păcate, ei au asistat în final și la un arbitraj necorespunzător (N. Mihăilescu), care a alterat frumusețea jocului de fotbal și a dus la incidente regretabile”, se arată în cartea Haide ”Poli”!, scrisă de Mircea Jiva. În acel joc oaspeții au condus cu 2-0, dar până la pauză Mițaru și Manolache au restabilit egalitatea. Lereter i-a dus pe timișoreni în avantaj, apoi, aceeași sursă notează că, ”arbitrul refuză un nou gol al lui Lereter, precum și o lovitură de pedeapsă în favoarea studenților, la o fază când Bakoș îl ia pur și simplu în brațe pe Manolache și îl culcă la pămînt, în suprafața de pedeapsă… Acest fel de a arbitra a produs derută și enervare în rândul jucătorilor, situație de care a profitat echipa oaspete”. În cele din urmă jocul s-a încheiat cu scorul de 3-3 după un gol marcat de arădeni în ultimul minut.


După meci spectatorii gazdelor s-au revoltat și se susține că inclusiv o mașină a Milției a fost răsturnată și incendiată.

Meciul s-a disputat în ziua de 16 mai, care e chiar data nașterii fostului vârf și antrenor alb-violet Cicerone Manolache (81 de ani). Cel care și-a început cariera la Reșița și a ”cucerit” Africa din postura de tehnician își amintește întregul context. ”Într-adevăr, a fost scandal, pentru că arbitrul Lulu Mihăilescu a ținut cu UTA. Suporterii noștri s-au enervat. A fost o nedreptate care ni s-a făcut și studenții au vrut să ajungă la arbitri. Au spart geamurile cu pietre. Stadionul nu era gata și acele pietre erau cu grămada. Eu am ieșit afară, în chiloți, și pietrele m-au lovit și pe mine, le-am spus: Băieți, lăsați, că s-a terminat! Ei erau turbați. Înnebuniți, au fost și mașini răsturnate. A fost extraordinar de mult gunoi, pietre, lemne, după ce au plecat acasă spectatorii. Au fost apoi arestați o grămadă de studenți. Am fost să-i scot de la Miliție. Erau și câțiva de la echipa de tineret. Erau chiar colegi de la facultate, pentru că eram și eu student”, rememorează Cicerone Manolache. Eșecul a avut și alte urmări. Poli a acuzat din plin șocul, inclusiv cel al sancțiunii de a disputa la Reșița jocurile considerate pe teren propriu până la finele sezonului. Echipa studențească a pierdut astfel lupta pentru supraviețuire în A.  ”A fost de sus dirijat tot. Pentru că studenții au strigat și niște chestii politice”, e de părere ”Cici” Manolache. Unii spun chiar că partidul s-a temut de un ”pui” de revoltă populară. La finele acelui sezon Manolache s-a transferat la Farul. ”Am primit un Renault 16 de la Constanța pentru patru ani, atunci se mai găsea doar câte o Lada, rar un Peugeot. Eu nu am vrut să plec, aș fi rămas și în B, aveam familia aici, am adus totul de la Reșița, stăteam într-o vilă… A fost o perioadă foarte frumoasă, pe Dinamo mereu îi băteam”, conchide cel care a antrenat-o mai târziu inclusiv pe UTA.

Fostul centru înaintaș consideră că adversitatea Arad-Timișoara are origini mai vechi, chiar dacă în primii ani meciurile de la Arad erau mai liniștite. ”Întotdeauna a fost, noi așa am preluat tradiția, de pe timpul când jucau Ciosescu, Dinulescu, Gârleanu, era această chestie cu UTA. Era campioana României și juca la ei cel mai bun fotbalist din România, Iosif Petchovsky. Cu el a început un scandal la Timișoara, când a jignit sau a făcut un semn cumva și imediat studenții au reacționat”, precizează Manolache. De 13 ani fosta glorie alb-violetă s-a mutat la Giarmata, unde are o grădină mare cu vie și pomi fructiferi. Totuși, acesta mărturisește că îl tentează să lase viața tihnită pentru a simți din nou pulsul tribunei: ”Vreau să mă mut iar la Timișoara, să mă sui în tramvai și să vin la stadion. Să mă întâlesc cu prieteni. La oricare (Poli) aș merge”.

Capitole noi

După acest episod violent au urmat alte întâlniri palpitante. În 1984 Poli învingea UTA cu 3-0 în fața a 40.000 de spectatori, record pentru Divizia B. Apoi alb-violeții promovau în 1989 pe prima scenă în fața ”Bătrânei Doamne”. În tur timișorenii au bătut acasă cu 3-1 și galeria oaspete a avut un comportament ”nedemn” pe stadion. Mai recent, întreaga suflare alb-roșie își amintește cu plăcere de acel 4-3 cu Poli AEK de pe ”Dan Păltinișanu”, în 2002. Urmat de ”răzbunarea” alb-violeților la Arad. Un 1-0 pentru Buia și compania care au dus-o practic pe UTA în B. În ”perioada Iancu”, dacă o considerăm pe acea Poli continuatoarea tradiției alb-violete, timișorenii au avut un bilanț mai bun. Inclusiv un 3-2 la Arad. Controversatul patron al bănățenilor avea să declare după un alt succes, 2-0 cu toate ”ingredientele”, din toamna lui 2006, că: ”Am câștigat și pe teren și în tribune și în afara stadionului”. Poli – UTA a însemnat însă mereu și un duel al coregrafiilor și mesajelor inteligente. Un moment inedit s-a consemnat în primăvara lui 2012, când arădenii s-au impus cu 1-0 pe Bega în fața vechiului club timișorean. A fost o întâlnire dominată de un ”armistițiu” între galerii, care au găsit o țintă comună în FRF-ul lui Mircea Sandu pentru situația precară a fotbalului românesc. După acel sezon ”Derby-ul vestic” a căpătat noi actori, dar cu aceleași ”particule”. Înainte de meciul UTA Bătrâna Doamnă – ASU Politehnica a mai existat ”dubla”, cu mai puțin farmec, din B dintre ACS Poli și UTA veche – în fapt societatea care preluase locul Fortunei Covaci. Arădenii au repetat figura, obținând o remiză și apoi câștigând la limită, dar tot timișorenii au fost cei care s-au situat pe loc de Liga I la final. Istoric, bilanțul alb-roșiilor e însă mai bun. Derby-ul Poli – UTA a devenit cunoscut în toată țara iar faima sa a depășit chiar și granițele.

70 de meciuri, 23 victorii, 20 egaluri și 27 înfrângeri, e bilanțul lui Poli în întâlnirie oficiale cu UTA (perioada 1948-2012)

”Noi aveam doi dușmani, pe Dinamo și UTA. De marți eram pregătiți psihic pentru meciul de sâmbătă cu ei, să-i batem pentru că ne-au făcut, că ne-au dres…”, Cicerone Manolache

1 COMENTARIU

  1. asta cu fotbalul rominesc din Banat in 1888 e tare. sa rememoram: rominia erau doua provincii recent scoase din imperiul turcesc in care valahii si moldovenii si alte neamuri umblau in caftane cu barbi pina la briu. fatbal? sa fim seriosi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.