Tatuajul – arta memoriei

Tatuajul – arta memoriei

0
DISTRIBUIȚI

 

Fie că avea rolul de a marca funcția unui individ într-un trib, fie că era doar un mod de a înfrumuseța corpul, tatuajul ca formă de artă a fost prezent în viața oamenilor încă de acum 7.000 de ani. În România, moda tatuajelor a apărut în Evul Mediu și era întâlnită doar la cei care aveau un statut social important.

Primele ustensile care se foloseau pentru a introduce tușul negru în piele erau niște dălți zimțate din os. Acum tatuajele se realizează în saloane specializate, cu aparatură performantă și în condiții de igienă optime.

Un om și arta sa

Letiția este artist tatuator. A terminat Facultatea de Arte, Secția Pictură și Ceramică, dar spune că se simte mai aproape de grafică pentru că o relaxează. A fost ucenica lui Ciprian Telescu timp de un an. La început a făcut practică pe grapefruit și pomelo. După un an jumătate și-a făcut  primul tatuaj. Cel care a tatuat-o a fost chiar mentorul ei. A ales ceva intim – un tatuaj cu familia ei. Acum Leti are șapte tatuaje, iar ultimele două și le-a făcut singură.

Era un artist foarte timid. Trecerea de la pânză la piele a fost pentru ea o terapie, un mod de exprimare și de eliberare. Contactul cu oamenii a ajutat-o să scape de complexe. Și-a creat un stil, iar cei care o caută se regăsesc în arta ei. Îi plac mandalele, texturile, felurite geometrii, dar și liniile și punctul. Își pune amprenta pe fiecare tatuaj.

Fiecare model i se pare interesant, chiar dacă sunt doar două linii și un punct. Dacă exprimă o emoție, atunci nu contează mărimea sau forma. Tribalul îi pare greu de făcut și deloc creativ. O impresionează tatuajele care sunt legate de familie.

O bună perioadă de timp cei care se tatuau erau văzuți ca fiind ciudați, delincvenți sau agresivi. Leti crede că în România au început să dispară preconcepțiile legate de tatuaje. Se pune mai mult accent pe om, pe ce face el și nu pe aspectul fizic. Schimbarea se simte de vreo 5 ani, de când au apărut emisiuni la TV despre artiștii din domeniul artei tatuajelor și despre convențiile naționale de tatuaj. Lumea a început să vadă tatuajul ca pe o artă. Până și corporațiile și instituțiile publice din România acceptă acum angajați care au tatuaje.

Letiția nu a simțit niciodată că lumea o etichetează sau se uită altfel la ea pentru că are tatuaje.

„BE IN”

Victor Manovici e actor la Teatrul Național din Timișoara. Are peste 10 tatuaje.

Primul a fost un tribal făcut în anul întâi de facultate. Și l-a făcut în cămin. A ales ce i s-a părut frumos pe moment. Era foarte entuziasmat. A simțit nevoia de a se tatua, dar nu a știut să-și explice de ce, decât mult mai târziu. Părinții lui nu au știut de la început, așa că a trebuit să îl ascundă.

Crede că primul tatuaj a fost o formă de exprimare a libertății, un mod de a-și descoperi identitatea. Următoarele tatuaje au căpătat încet sens – i se întâmpla ceva și tatuajul devenea un instrument de memorizare, o memorie dură și mult mai puternică decât un gând.

Tatuajul pentru Victor este și o formă de rezistență. „Memoria pe care o fixezi îți dă o direcție. Pe când unii au idoli sau cred în zei, tatuajul este un lucru concret – s-a întâmplat, s-a înregistrat. E un fel de a păstra și declanșa memoria.”

Cel mai important tatuaj al lui este cel făcut în memoria tatălui său. Un moment șocant: „Să vezi pe pielea ta chipul unui om drag care nu mai e cu tine, reprezintă pentru mine un conflict prin care cu toții vom trece – cel cu moartea. Nu ai cum să nu te gândești că se va întâmpla, și totuși nu are cum să nu te ia prin surprindere când se-ntâmplă. Tatuajul devine un fel de training pentru mine, un mod de a dezvolta o anumită înțelegere despre ce mi se întâmplă.


Prin culorile tatuajelor simt că amintirile se îmbogățesc, se transformă. Oamenii au nevoie de ceva care să-i tensioneze, de ceva palpabil, care ajută să te repoziționezi față de ce ai trăit. Cred că e o problemă falsă în privința păstrării corpului intact, pentru că oricum corpul e trecător. E o mentalitate tradiționalistă în care eu nu cred.”

Au fost momente în care a pierdut roluri din cauza tatuajelor? „Nu, regizorii chiar le-au folosit în rolurile respective. Nu cred că actorul trebuie să fie un aluat modelabil. Nu pielea e importantă în meseria asta, ci ceea ce se găsește sub ea. Ca om mă interesează mai mult identitatea mea. Ce trăiesc și simt eu. Ca actor nu trebuie să-ți schimbi exteriorul ca să faci un personaj. Personajul vine din interior. Nu văd validitatea argumentului cum că actorul trebuie să aibă pielea curată. ”

Are un tatuaj care-i reprezintă meseria. O față care în loc de ochi are cuvintele „BE IN” deasupra unui zâmbet. Acest tatuaj dedicat teatrului îl ajută să rămână conectat la esență, să-și aducă aminte că totul vine din pasiune și nu din dorința de a se simți superior sau din încercarea de a atrage atenția asupra sa.

Vede că societatea încă judecă oamenii care au tatuaje. I se pare mai periculoasă ideea de uniformizare. Ideea că toți oamenii ar trebui să arate la fel, să gândească la fel, să creadă și să simtă la fel nu-l încântă deloc.  Preferă diversitatea.

Crede că în definitiv oamenii din România s-au mai civilizat, dar în continuare mulți își mențin prejudecățile, chiar dacă n-o mai arată atât de des.

Tatuajul, disecat

„Tatuajul ca fixare a unei amintiri, ca memorie personală, vine din nevoia oamenilor de a da sens unor situații și experiențe trăite, indiferent dacă au fost pozitive sau negative. Vine ca o încercare de a le da o formă mai palpabilă pe cel mai mare și sensibil organ al omului – pielea. Pielea devine simbol – ne îmbracă, e ceva foarte aproape de noi, alipit, sensibil la atingere, un mediu intim pe care oamenii îl asociază cu ceva foarte personal. Pentru că e permanent, tatuajul reprezintă și un refuz al uitării”, spune psihologul Adela Dragomir, care ne enumeră tipurile de tatuaje.

Există tatuaje pur personale și intime. Tatuajele in memoriam, care se leagă de dorința de a păstra vie o amintire. Astfel tatuajele devin unelte de aducere aminte, conform psihologului.

Tatuajele pot fi demonstrative. Sunt oameni care vor să arate că au trecut prin momente intense în viața lor și faptul că-și marchează întâmplările trecute pe piele, îi face să se simtă importanți și speciali. Tatuajele rezultate au rolul de document, atât pentru cel care le poartă cât și pentru cei care le văd.

Mai sunt cei care se tatuează pentru că e la modă. Unii oameni se tatuează pentru că vor să fie mai ușor acceptați și validați. În această categorie intră deobicei adolescenții, care suportă foarte greu respingerea. Tatuajul e pentru ei o formă de rebeliune, un act curajos care atrage atenția asupra lor, care îi ajută să-și caute o identitate sau care le conferă accesul la un cerc social anume. Tatuajul devine astfel un mijloc folosit la întărirea stimei de sine, ajută la accentuarea dorințelor individuale, conferă curaj în exprimare, în opinia Adelei Dragomir.

Cei care își tatuează simbolul meseriei pe piele, se identifică cu funcția socială pe care o îndeplinesc. Persoanele în cauză fie sunt pasionate de ceea ce fac, fie vor să arate că sunt foarte dedicate și cred foarte mult în rolul pe care-l au de jucat în societate. Aceste persoane alocă, din sensul general al vieții,  o parte semnificativă profesiei pe care o practică. Este o accentuare a statutului social pe care îl poartă permanent cu ei, dar reprezintă și o nevoie de confirmare constantă.

Până la urmă, conchide psihologul, „indiferent de motivul pentru care cineva își face un tatuaj, mi se pare că fondul comun e nevoia oamenilor de a da sens experieței umane. Omul are o nevoie profundă de a înțelege ce și de ce i se-ntâmplă ceea ce i se-ntâmplă și abia apoi încearcă să dea un sens vieții. Sensul îl dăm la nivel abstract, al ideilor, ne gândim ce și de ce ni se întâmplă iar tatuajul vine ca o reconfirmare că am înțeles ce s-a întâmplat, tatuajul vine ca o dublare a sensului, ca ceva vizibil și palpabil. Tatuajul ne ajută să nu uităm asta”. Și Adela are un tatuaj.

Sursa foto https://www.facebook.com/letitiabob

 

 

 

 

 

 

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.