În urmă cu câteva săptămâni, Agenda Culturală a Timişoarei era votată pe ordinea suplimentară de zi în plenul Consiliului Local Timişoara. Autorităţile locale care ar trebui să pregătească oraşul pentru anul 2021 când va fi Capitală Culturală Europeană, s-au scuzat că finanţările au fost votate în grabă pentru că bugetul local a fost votat şi el târziu. Agenda culturală avea însă aceeaşi structură ca în 2016.
Povestea s-a repetat şi la finele lunii mai, când aleşii judeţeni au votat Agenda culturală tot pe ordinea de zi suplimentară. Suma totală alocată pe pentru anul 2017 este de 5.549.360 de lei din care cea mai mare parte, 3.884.000 de lei, va merge către proiecte realizate de CJ Timiş în colaborare cu ONG-uri. Doar 172.000 de lei din banii alocaţi pe agenda culturală vor merge pentru acţiuni realizate exclusiv de CJ Timiş şi instituţii de cultură din subordinea instituţiei.
Fricțiuni cu primarul
Primăria Timişoara a cerut 150.000 de lei de la CJ Timiş pentru Festivalul JazzTM, însă suma alocată a fost de 15 ori mai mică, doar 10.000 de lei. Aceeaşi sumă a fost alocată şi pentru festivalul Timişoara Rocks. Ambele evenimente au fost organizate la iniţiativa primarului Nicolae Robu. Merită precizat că în anii precedenţi sumele alocate de la bugetul judeţului au fost şi de 10 ori mai mari. Prin comparaţie, Festivalul Internaţional Jazz Timişoara primeşte o finanţare de 85.000 de lei, iar Timişoara Air Show 2017 – 70.000 de lei – cu menţiunea că directorul Aeroportului Timişoara, Dan Idolu, este coleg de partid cu şeful CJ Timiş.
Conform autorităţilor judeţene, Festivalul Internaţional de Folclor are nevoie de o finanţare 25.000 de lei de la bugetul judeţului. Aceiaşi experţi din cadrul CJ Timiş au stabilit că Festivalul concurs de coruri, de la Dudeştii Noi merită o finanţare de 8.000 de lei. Astfel, o manifestare dintr-o comună ajunge să primească cu doar 2.000 de lei mai puţin decât festivaluri organizate în Timişoara. Cea mai substanţială finanţare alocată unui festival local este cea de la Plai, de 175.000 de lei.
La capitolul finanţări mari au bifat şi organizatorii Festivalului Internaţional de Jazz Gărâna – care vor primi 155.000 de lei de la CJ Timiş – sau monografia Popa’s, care va fi finanţată cu 70.000 de lei.
Manifestările precum zilele diverselor oraşe sau comune din judeţ au primit finanţări în valoare de 15.000, 10.000 de lei sau chiar 5.000 de lei în sate. Concertul simfonic de la Peştera Româneşti, eveniment devenit deja tradiţional, va primi o finanţare de 10.000 de lei de la bugetul judeţului, în condiţiile în care „Nedeea românilor de pretutindeni”, eveniment desfășurat în aceeași zonă, primeşte o finanţare de 30.000 de lei.
Pe lista cu evenimente cu cântec finanţate de la CJ Timiş se află şi Refacerea indicatoarelor alpine din Munţii Poiana Ruscă – cu finanţare de 6.000 de lei, Refacere curăţare şi marcaj traseu de creastă Poieni Strâmbu – Grohot – Pădurea Seculară – 6.000 de lei. Festivalul Concurs Naţional – Mariana Drăghicescu primeşte şi 45.000 de lei de la bugetul judeţului, aproape de cinci ori mai mult decât festivalurile organizate de Primăria Timişoara.
„Dimensiuni culturale ale pieţei forţei de muncă în judeţul Timiş” este un alt proiect care a primit o finanţare substanţială, de 20.000 de lei, cu 5.000 de lei mai puţin decât evenimentul Launmomentdat în parc, realizat de o asociaţie din Săcălaz, care va primi 15.000 de lei. Muzeul Cânepii, eveniment aflat la prima ediţie în Timişoara şi organizat de Asociaţia Culturală Tradiţii va primi şi el 10.000 de lei. Agenda culturală a CJ Timiş este plină de astfel de manifestări.
Explicații pentru grabă
Preşedintele CJ Timiş, Călin Dobra, a ținut să explice motivele pentru care Agenda Culturală a fost votată în grabă. „Sunt nişte paşi pe care i-am urmat. În luna martie când s-a aprobat bugetul am aprobat şi ghidul de finanţate pentru Agenda culturală. Au fost nişte paşi şi nişte proceduri care trebuiau urmate şi o perioadă de 30 de zile pentru depunerea de proiecte”, a spus șeful CJT.
Pe lângă asta, Dobra consideră că și numărul mare de proiecte aflat pe masa comisiei de evaluare a contribuit la întârzieri, la fel ca și perioada rezervată pentru contestații. „Comisia de evaluare a proiectelor a analizat sutele de proiecte sau miile de proiecte care au fost depuse la nivelul consiliului judeţean. Au făcut un clasament cu punctele şi acordarea de sume. Am avut şi o perioadă de contestaţii pentru că au fost unii nemulţumiţi de acordarea de sume, iar după ce s-a închis această procedură comisiile de specialitate de la CJT s-au întrunit şi au primit ordinea de zi. De aceea a intrat pe comisii reunite şi a intrat în plen acum, pentru că altfel ar fi trebuit să mai aşteptăm o lună de zile ca să se poată semna contractul de finanţare”, a explicat Dobra.
