URIAȘUL de la linia de 9 metri: la șapte ani după ce...

URIAȘUL de la linia de 9 metri: la șapte ani după ce a început handbalul, un tânăr din Sânnicolau Mare a fost transferat de Barcelona

1
DISTRIBUIȚI

Traiectoria pe care o ia viața unor indivizi poate fi impresionantă. Atunci când munca, devotamentul și talentul se îmbină perfect cu soarta prielnică, ascensiunea spre vârful unui domeniu pare, din exterior, un mers pe un drum neted, lipsit de obstacole. Însă în spate stau sute de ore de muncă, stres, consum psihic dar și multe lovituri, mai ales într-un sport de contact într-o mare proporție cum e handbalul. Este cazul lui Andrei Iosif Buzle, un tânăr din Sânnicolau Mare, care a început handbalul la Unirea din localitate, și căruia, în doar şapte ani de la startul activităţii handbalistice, viața i-a făcut un cadou incomensurabil, la care orice tânăr sportiv ar visa înainte de a împlini vârsta majoratului: transferul la echipa secundă a lui FC Barcelona.

Răpit de pe terenul de tenis

Andrei Buzle și-a petrecut primii 14 ani din viață în cel mai vestic oraș al țării, la Sânnicolau Mare. Fie că se afla pe stradă, la joacă, fie că se afla alături de colegi, la școală, statura sa impozantă nu putea fi trecută cu vederea. Își caracterizează copilăria ca fiind una normală, în sânul familiei, alături de o soră, fiind mezinul „clanului” Buzle, însă niciodată privilegiat de acest statut. Așa a fost și probabil cea mai importantă zi de până acum a vieții sale, una normală aparent, atunci când a fost răpit de pe terenul de tenis, pe care se juca alături de sora sa, în urmă cu șapte ani. „Cel care avea să fie viitorul meu antrenor de la echipa de juniori a Unirii Sânnicolau Mare, Marius Gîrboni, m-a întrebat dacă nu vreau să vin la handbal, să văd cum e. Am acceptat noua provocare, dar în primul rând pentru ideea de a face mișcare”, povestește Andrei Iosif Buzle.

Punctele au început să se unească încă de atunci pentru tânărul handbalist sânmicloșan, întrucât grupele de juniori, atât feminine, dar mai ales masculine ale Unirii făceau performanță la fiecare categorie, clubul având o conducere profesionistă, la fel ca antrenorii de pe atunci, așa cum îl caracterizează și Andrei Buzle pe cel care i-a pus mingea de handbal în mână, Marius Gîrboni. „Îi sunt recunoscător pentru tot ce a făcut, pentru că m-a chemat la sală și m-a făcut să iubesc handbalul, să vreau să-l practic tot mai mult”, dezvăluie jucătorul de la linia de 9 metri ce va evolua din sezonul viitor la echipa secundă a Barcelonei. A urmat o primă performanță notabilă în tricoul Unirii Sânnicolau Mare, câștigând medalia de bronz pe țară la întrecerea națională destinată juniorilor III, evoluând pe postul de inter stâng și cel de coordonator de joc.

Părinți sceptici

Viitorul sportiv este mult mai incert, astfel că o viață bună, lipsită de griji, este mai nesigură, în comparație cu o perspectivă clădită pe ani de studiu, care să-ți asigure un loc de muncă bine plătit, un statut respectat în societate. Şi în cazul lui Andrei Buzle, părinții au fost sceptici atunci când li s-a servit pentru prima dată ideea că fiul lor are deschis drumul spre handbalul de înaltă performanță, că poate deveni jucător profesionist, mai ales că, în familia sa, tangențele cu lumea sportivă au lipsit. În toate există și un revers al medaliei. Pentru a obține rezultate într-un domeniu, trebuie să pui pe plan secund altul. În cazul de față școala și, poate, o viață alături de cei apropiați. Sesiunile de lămurire ținute de cei apropiați din punct de vedere handbalistic de Andrei Buzle, plus dorința acerbă a tânărului handbalist, au făcut ca acesta să plece la 14 ani către CNOE (Centrul Național Olimpic de Excelență) Sighișoara. „Da, au fost episoade în care antrenorul a trebuit să-mi lămurească părinții de posibilitatea de a ajunge sportiv. Totuși, decizia finală a fost a mea, pe urmă a lor, pentru că eu îmi decid viitorul iar lor le rămâne să mă susțină. Au fost fericiți și mândrii. Au crezut în mine și cred indifferent dacă urma un eșec sau un success. Au rămas uimiți, ulterior, de ideea că pot deveni sportive profesionist, ei neavând prea multe în legătură cu sportul. Voiau ca și studiile, și handbalul, să fie la același nivel, să existe un echilibru. Au vrut să îmi continui studiile”, a povestit Andrei Buzle.

Ultimul tren

Astrele s-au aliniat și de data aceasta pentru handbalistul din Sânnicolau Mare. Zborul său de acasă spre CNOE Sighișoara a venit cu puțin timp înainte ca la Unirea cei mai importanți oameni din handbal să fie înlăturați prin directive politice, inclusiv antrenorul său, Marius Gîrboni. După un prim trial, Andrei Buzle a primit apelul care a concretizat convocarea sa la juniorii ’98-’99 ai României, la vârsta de 14 ani. Nu doar Buzle, dar și alte produse ale generației din care a făcut parte s-au răspândit prin țară, timp în care handbalul juvenil de la Sânnicolau Mare era în cădere liberă.

Uriașul de 1,98 de metri nu s-a văzut cu sacii în căruță, odată ajuns la Sighișoara. Fiind și la o vârstă sensibilă, într-un mediu total schimbat, au urmat zile grele, pe care nu le poate număra pe degetele nici de la două mâini. „A fost una dintre cele mai grele perioade pentru mine, deoarece schimbasem totul, prietenii, școala, casa. A fost dificil să mă adaptez, dar cu timpul m-am obișnuit cu ideea că e cel mai bine pentru mine. Uneori îmi doream să mă întorc acasă, dar am reușit să rezist”, își aduce aminte Buzle.

Sighișoara l-a ranforsat nu doar psihic, dar și fizic. Antrenat de Narcis Câtu, unul dintre cele mai sonore nume din România care formează viitorii handbaliști, a urmat urcușul. A fost convocat la Under 21, alături de generația de juniori ’96-’97, la calificările pentru Campionatul Mondial din Algeria, unde România a aratat calificarea în fața unor adversari de calibru, turneul fiind găzduit la Piteşti.

Biletul spre Barcelona!

Cea mai importantă performanță alături de juniorii României a avut loc în 2016, la Campionatul European din Georgia, acolo unde „tricolorii” au luat medalia de aur în grupa valorică B și au promovat în prima grupă valorică pentru CE 2018.

În același ani pe banca echipei de seniori a României la handbal s-a instalat antrenorul Barcelonei, Xavier Pascual Fuertes, un personaj care nu mai are nevoie de nicio prezentare.


„La naționala de seniori am fost convocat după ce antrenorul de acum al României m-a văzut pe youtube cum am evoluat la Campionatul European din Georgia”, dezvăluie Andrei Buzle. Au urmat primele contacte cu naționala de seniori, fiind convocat de Xavi Pascual la acțiunile de pregătire ale „tricolorilor” mari.

Nici nu împlinise vârsta majoratului atunci când a fost contactat de Barcelona, la recomandările făcute de antrenorul principal al echipei, Xavi Pascual. „A fost o veste fulger, nu mă așteptam. A fost uluitor atât pentru mine, cât și pentru părinții mei, Nu de multe ori se întâmplă ca echipe de asemenea calibru să te dorescă, chiar dacă e echipa a doua a Barcei”, povestește Andrei Buzle.

La scurt timp a urmat și primul meci oficial în tricoul naționalei de seniori a României. Din păcate, unul de tristă amintire pentru handbalul masculin românesc, la Gdansk, contra Poloniei, în data de 18 iunie, într-o partidă pierdută cu 31-32, în care s-a ratat calificarea la Campionatul European din 2018, dar în care Buzle a debutat și a marcat un gol. „Când am intrat în teren am simțit pentru prima dată handbalul adevărat”, rememorează handbalistul.

Catalunya, via Trofeul Carpați

În luna august, la șapte ani după ce a pus prima dată, la Sânnicolau Mare, mingea de handbal în mână, va pleca la una dintre cele mai importante echipe ale lumii. Până la examenul de bacalaureat mai are un an și spune că va continua să meargă la școală în capitala Catalunyei. Între timp, uriașul din vestul țării se află alături de naționala României, la Călărași, unde se pregătește pentru Trofeul Carpați, ce va avea loc în perioada 21-23 iulie, în compania selecționatelor Spaniei, Bahrainului și a Austriei.

Când vorbește de viitor, îl pune pe Dumnezeu în față. Speră să devină unul dintre cei mai importanți jucători ai naționalei României, să urce pe culmile handbalistice ale lumii, să dea gol, iar mai apoi să se bucure de succesul de pe parchet, străpungând, în semn de reușită, cu pumnul strâns, aerul rarefiat al handbalului la înalt…

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.