Viață nouă pentru mocănița dintre Crișcior și Brad, linie construită în 1907....

Viață nouă pentru mocănița dintre Crișcior și Brad, linie construită în 1907. Ce puteți vizita în zonă FOTO

0
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-879703167">

Asociația pentru Păstrarea Liniilor Înguste din România, care exploatează și linia feroviară turistică dintre Crișcior și Brad, anunță că din 6 iulie până în 8 septembrie, mocănița care circulă pe acest traseu în lungime de șapte kilometri va fi la dispoziția turiștilor două zile pe săptămână, joia și vinerea.

Mocănița, o tradiție a zonei

Mocănița, care circula până acum doar în timpul sărbătorilor de iarnă, de Paști și de zilele Bradului, va pleca din Crișcior la ora 13.15 și se va întoarce din gara Brad la ora 14.16. Călătoria are o durată de aproximativ o jumătate de oră, iar viteza de circulație nu depășește 30 km/h. Mocănița are o capacitate de 130 de locuri și este tractată de locomotive cu abur care funcționează cu lemn și cărbune și al căror atelier poate fi vizitat la Crișcior.

Această linie feroviară a fost construită cu peste un veac în urmă, în anul 1907, pentru aprovizionarea cu cărbune a exploatării aurifere de la Gura Barza, iar mai târziu pentru transportul minerilor. Acum e valorificată în scop turistic de un investitor austriac care a cumpărat trenulețul cu patru vagoane, l-a recondiționat și l-a repus în circulație, reușind să reînvie o tradiție a zonei.

Monumentele din Crișcior

Tot la Crișcior există o veche biserică românească de la sfârșitul secolului al XIV-lea, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, ctitorită de cneazul Balea și soția sa, jupânița Vița. Biserica are elemente de tradiție bizantină și gotică, preluate într-o viziune populară, și păstrează fragmente de pictură murală, realizată tot de un meșter local, chiar în perioada construirii ei. Acum mai pot fi văzute tabloul votiv cu familia ctitorului, scene biblice și câțiva sfinți iar în exterior, pe peretele nordic, scene din „Judecata de Apoi”.

În apropierea vechii biserici se află și schitul „Sfânta Treime”, care adăpostește părți de la Sfinții 40 de Mucenici, o clădire cu chilii, ateliere și locuri pentru pelerini și un muzeu de etnografie amenajat într-o căsuță de lemn veche de 200 de ani, unicat în zonă, care păstrează vatra de pământ originală și adăpostește o impresionantă colecție de obiecte de uz casnic, unelte agricole sau folosite pentru exploatarea aurului, fotografii care evocă istoria localității.

În satul aparținător Zdrapți poate fi văzută biserica de lemn „Sf. Mare Mucenic Dimitrie”, construită în 1852, care mai păstrează din pictura originală vechile icoane împărătești și pictura tâmplei, mutate acum în biserica „Sf. Nicolae” din localitate, care a aparținut greco-catolicilor iar acum este folosită tot de ortodocși.

Surse foto: bisericadincriscior.blogspot.ro, wikipedia, wordpress.com, cfi.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.