Un secol de fotbal în Jimbolia. Cine sunt celebrii jucători care și-au...

Un secol de fotbal în Jimbolia. Cine sunt celebrii jucători care și-au început cariera la granița cu Serbia

0
DISTRIBUIȚI

Și la nivel sportiv, Jimbolia este printre principalele localități din Timiș, iar asta nu doar acum, ci și atunci când fotbalul a pătruns granițele teritoriului care astăzi reprezintă România. Conform unor surse, Jimbolia a fost a patra localitate din Timiș, după Lugoj, Timișoara și Sânnicolau Mare, în care sfera de piele a început să acapareze atenția, în anul 1909. Astfel că orașul de la granița cu Serbia s-a înscris pe lista așezărilor cu tradiție în ceea ce înseamnă nu doar fotbalul, dar în general sportul.

Ca în mai toate localitățile, la început a existat mișcarea sportivă neorganizată, ca treptat să fie puse bazele diverselor discipline. Inițial, în anii 1890, în Jimbolia existau cete de copii care, pe atunci, nici măcar nu-și puteau imagina că fotbalul ce-l joacă ei va evolua, se va moderniza și va ajunge un fenomen global. Adulții, în acei ani, practicau îndeosebi popicele, însă la același nivel neorganizat.

1900 = primii fotbaliști

Și în Jimbolia, ca peste tot în lume, fotbalul a avut priză. În primii ani ai secolului XX au apărut și primii fotbaliști, în special tineri, studenți, care au creat în anul 1909 „Asociația Sportivă Jimboleana”, ca mai apoi să apară prima ramură sportivă dedicată exclusiv fotbalului: Clubul de fotbal al meseriașilor „Asociația Sportivă Florian”.

Anul de grație al orașului de la granița cu Serbia a fost 1924, atunci când a apărut Clubul Sportiv Herta, unde locul fotbalului era indubitabil. În același an s-a amenajat și primul teren de fotbal din localitate. Totuși, cu trei ani înainte, în 1921, a fost înființată o asociație sportivă a muncitorilor (ASV), care avea doar o secție, cea de fotbal. A fost o perioadă diversele organizații sportive au apărut aproape ca ciupercile după ploaie. De notat este și că, în anul 1931, a luat ființă un nou club sportiv denumit Bohn Sport Club.

Atașament pentru fotbal

Iminent, dragostea jimbolienilor pentru fotbal, într-o localitate în care activitatea sportivă era la locul ei, nu avea cum să nu izvorască. Au urmat ani în care echipele din Jimbolia au generat fotbaliști pe bandă rulantă în fotbalul românesc de la nivel înalt.

Unul dintre ei este Arpad Thierjung, care a început să bată mingea la CSS Jimbolia, ca mai apoi să fie transferat la Chinezul Timișoarara, chiar dacă în anii în care echipa de pe Bega era în declin, devenind golgheter al României în sezonul 1937-1938, după ce Chinezul a fuzionat cu Industria Lânii SA Timișoara, pentru a se redresa pe plan financiar, o soluție durabilă doar pentru două sezoane. Totuși, drumul sportivului din Jimbolia nu s-a oprit aici, întrucât Arpad Thierjung a fost transferat la FC Craiova, pentru care a jucat în sezonul ’42-’43.

Printre numele plecate de la Jimbolia în fotbalul mare se numără Cojerean, care s-a oprit în vest, la Știința Timișoara și CFR Timișoara, Renye, fotbalist pentru selecționata de tineret și CCA București sau Iatan, care a evoluat, pe rând, la Electroputere Craiova și Ceahlăul Piatra Neamț. Cele mai multe nume cu ecou în fotbalul carpatin de primă ligă, care au plecat din orașul de la granița cu Serbia, au ajuns în ogrăzile cluburilor mari din vestul țării: Șunda (Poli, CFR, UMT și Progresul), Hummel (UMT), Hajas (Poli), Raffa (CFR și UTA) sau Szell (UTA Arad și Luceafărul București).

Desigur, de neuitat este Marcel Băban, născut în 1968, la 16 octombrie, în Jimbolia.


Băban a debutat în ’91 la Politehnica Timișoara, unde a avut 53 de apariții, marcând 17 goluri, ca mai apoi, după un sezon neîmplinit în Germania, la Darmstadt 98, să revină pentru alte două sezoane pe Bega, unde a bifat alte 60 de meciuri cu 29 de reușite. Deși și-a încercat norocul și în București, pentru Rapid, dar și în Cehia, la Bohemians sau în Polonia la Ruch, cele mai mari reușite le-a avut în vest, unde a mai jucat spre final de carieră în Liga a II-a, la Olimpia Satu Mare, Unirea Sânnicolau Mare sau Corvinul Hunedoara.

Cupa Campionilor la Jimbolia

Terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial și începerea dominației comuniste pe teritoriul carpato-danubiano-carpatin și-a lăsat urma și asupra activității sportive din Jimbolia. Cluburile sportive existente în trecut au fost desființate. Hertha a devenit Unirea Jimbolia, o denumire întâlnită și la Tomnatic sau la Sânnicolau Mare, alte localități apropiate, iar Clubul Bohn a devenit Asociația Sportivă Ceramica. Totodată, stadionul a preluat numele lui Arpad Thierjung, unul dintre jimbolienii ajunși în fotbalul de primă mână.

1986 a fost un an pozitiv pentru imaginea fotbalului din Jimbolia. După ce Steaua a câștigat Cupa Campionilor în finala de la Sevilla contra Barcelonei, echipa antrenată de Emerich Jenei a poposit și în orașul din vestul României, unde a fost întâmpinată, ca peste tot în țară, cu urale și cadouri.

Fotbalul respiră prin localnici

Fotbalul din Jimbolia a revenit în prim-plan după ce localnicii au înțeles că trebuie să dea înapoi fotbalulului ceea ce au primit de la el. După ce și-a agățat ghetele în cui, Marcel Băban s-a întors în Jimbolia și a pus bazele unei echipe de fotbal care-i poartă numele. În cea mai mare parte gruparea a evoluat în Liga a IV-a și s-a ocupat de creșterea jucătorilor, un destin parcă predestinat unei echipe din localitatea timișeană, ținând cont de antecedentele pe care le-a avut. În primul său an de activitate fotbalistică, „Marcel Băban” Jimbolia s-a clasat pe poziția a treia.

Implicarea lui Băban a dat rezultate. De la Jimbolia a plecat pentru prima dată portarul Eduar Pap, care a ajuns în capitala Banatului, la ACS Poli Timișoara, pentru care a avut 24 de apariții în perioada 2012-2015, după care a fost transferat la Luceafărul Oradea, având totodată și o selecție în naționala U19 a României. Acum, Pap este în lotul lui FC Botoșani, în Liga I.

Un nume mult mai sonor care a ajuns la cel mai înalt nivel fotbalistic din țară, bifând și meciuri internaționale, este Ovidiu Popescu, format tot de școala de fotbal a lui Marcel Băban. Inițial la UTA Arad, reșițeanul a ajuns pentru două sezoane la ACS Poli Timișoara, iar mai apoi a fost transferat de FCSB, în iunie 2016, pentru suma de 200.000 de euro. Între timp, Ovidiu Popescu, chiar dacă cu perioade fluctuante, a ajuns printre jucătorii importanți ai echipei din capitală.

Între timp, în 2013, la Jimbolia a fost înființată o altă echipă, sub denumirea de Unirea, care acum se află în Liga a V-a, seria I. Între timp, după mai multe încercări ale lui Marcel Băban de a se „cupla” într-un bine comun cu Mama Mia Becicherecu Mic, echipă care a dus în mare parte lipsă de juniori, jimbolianul a reușit, iar acum echipa ce poartă numele localității din zona limitrofă a Timișoarei, care are în mare parte componenți ai școlii de fotbal a lui Băban, evoluează pe terenul din Jimbolia, omologat pentru Liga a III-a.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.