Doi ani au trecut de la tragicul eveniment din Colectiv, în care zeci de mii de oameni au ieșit pe străzile celor mai importante orașe din România, strigându-și indignarea: „Corupția ucide!”. Pentru unii momentul a fost uitat, altora le-a rămas întimpărit în retină. E cert însă că intensitatea a scăzut și că puține lucruri s-au schimbat în bine.
De aceeași părere este și sociologul Bogdan Nadolu, invitat în această seară la emisiunea PRESSALERT LIVE. „În unele aspecte este cert mai bine, dar în multe altele este cam tot la fel. Astăzi am avut proasta inspirație de a discuta cu studenții despre semnificația zilei și, în pofida reacției de atunci, în prezent se instalează o acalmie care nu este un semn de bun augur”, a spus Bogdan Nadolu, conferențiar doctor la departamentul de sociologie al Universității de Vest Timișoara.
În ciuda mișcărilor de stradă și în cazul Colectiv, dar și în cel al OUG 13, situația a fost total opusă atunci când populația trebuia să se mobilizeze și când se puteau simți concret rezultatele: momentul votului. Prezența a fost una scăzută, iar fenomenul a fost explicat de Bogdan Nadolu, care crede că „la momentul votului nu s-a manifestat simțul civic. A fost un absenteism masiv. În zine, momentul Colectiv a fost un strigăt de revoltă. O descătușare, o refulare a unei frustrări. Era o opozare directă a populației pentru incompetență, corupție, autosuficiență. Ieșitul în stradă a fost determinat de un factor motivațional dramatic, care a acționat ca un resort puternic. La alegeri a fost și cutuma că nu contează votul personal”, a explicat sociologul Bogdan Nadolu.
Invitatul PRESSALERT LIVE a explicat că, în urma celor două proteste masive din stradă, societatea poate să urmeze două direcții.
„Au fost niște supape sociale, în care s-au descărcat energii. S-ar putea ca, totuși, partea civică să fie în proces de conștientizare, de trezire, dar s-ar putea să fi fost o descătușare de tensiuni, să fim într-o zonă de letargie, în care lucrurile merg cam în aceeași lentoare și reactivitatea să fie foarte redusă”, a fost de părere Bogdan Nadolu.
Cu siguranță că momentele au fost importante și pentru clasa politică, care a conștientizat că nu poate să neglijeze energia venită din stradă, vocea populației. „Protestele de stradă au fost făcute într-o manieră elegantă. În plan european am fost văzuți ca o societate foarte în regulă cu această mobilizare, cu eleganța protestelor. A fost un moment important pentru clasa conducătoare, a fost un semnal clar că societatea tinde să se trezească, să fie cu ochii pe ei”, a explicat sociologul Bogdan Nadolu.
Acesta a făcut o comparație între reacția societății în momentele de răscruce amintite mai sus și lipsa de emulație civică în cazul porții de intrare din Timișoara, care l-a omorât pe tânărul Vlad Baici. „În contextul de morți colective, dramatismul este mult amplificat. Ieșirile din Colectiv și OUG 13 nu au pornit din Timișoara, orașul doar s-a aliat la o tendință. Amploarea evenimentului în Timișoara și în alte orașe a fost diferită. Nu pot să spun că aceasta este principala caracteristică, de a fi rebel și de a recționa foarte repede. În fiecare an populația se amestecă, vin valuri noi, ce se așează progresiv”, a specificat invitatul PRESSALERT LIVE.
Bogdan Nadolu a încheiat printr-o descriere a actualei generații, despre care crede că „se caracterizează prin oscilații de acțiune-inacțiune, implicare-neimplicare. O societate sănătoasă are spirit civic, care se formează mai devreme sau mai târziu. Este păcat că am așteptat atâția ani să ajungem la nivelul acesta”.
Foto: Arhivă
