După rezervația Deltei Dunării, cea mai întinsă din țară, județul Caraș-Severin are cele mai mai suprafețe de arii protejate de pe teritoriul României. Din cele 115 localități ale județului, 77 se află în zone protejate, acestora adăugându-li-se pădurile virgine și mici rezervații sau monumente ale naturii.
Printre cele mai importante arii protejate din județul Caraș-Severin se află Balta Nera-Dunăre, zona umedă Ostrov-Moldova Veche și insula Calinovăț, cheile Carașului, Nerei și izvoarele acestora, cheile Rudăriei sau Gârliștei, zona Băilor Herculane, rezervația naturală Divici-Pojejena, fâneața cu narcise de la Zervești, izvorul Bigăr, mai multe locuri fosilifere, peșteri, văi sau râpe, care ocupă o suprafață de aproape 30.000 de hectare. Ele sunt protejate printr-o lege apărută în anul 2000 și o hotărâre de guvern din 2004, care completează prima listă de rezervații naturale și monumente ale naturii.
Ulterior, rețeaua ecologică de arii protejate Natura 2000, constituită pentru protejarea naturii și menținerea bogățiilor naturale, a identificat la rândul ei arii de conservare de importanță comunitară și arii de protecție specială avifaunistică, care au dobândit statutul de arii protejate prin acte normative. Din această categorie fac parte Munții Țarcu, parcul natural Porțile de Fier și patru parcuri aflate pe raza județului. Acest județ atât de dăruit de natură a exploatat prea puțin posibilitățile turistice care ar putea aduce venituri considerabile comunităților locale și nu numai, în timp ce defrișările masive de păduri nu sunt stăvilite de nimeni, în ciuda repetatelor proteste ale unor organizații ecologiste.
În aceste zile, comisiile de specialitate ale senatului discută un proiect de lege care prevede scoaterea unor suprafețe incluse în ariile protejate, pe motiv că există licențe de concesiune a activității miniere de exploatare aprobate în anul 2007. Comisia pentru mediu a senatului a dat deja un aviz favorabil, periclitând ecosisteme aflate în arii naturale protejate dar și situri istorice de valoare excepțională. La începutul anului trecut, centrul cultural minier Roşia Montană, scos ilegal de pe lista monumentelor istorice, a redevenit sit istoric și a fost înscris în lista indicativă a României pentru patrimoniul mondial UNESCO, acesta fiind primul pas procedural pentru includerea pe listă, și urma ca după parcurgerea întregii proceduri, dosarul să fie înaintat către Centrul Patrimoniului Mondial ca o recunoaştere a excepţionalei sale valori.
Potrivit adevarul.ro, experților internaționali trimiși de UNESCO la Roșia Montană li s-a interzis, în urmă cu câteva zile, accesul în galeriile antice, pe motiv că nu există acordul companiei Gold Corporation, care are o licență de exploatare a minereului de aur, extrem de contestată.
Din acest motiv, Agenția Națională pentru Resurse Minerale a refuzat să avizeze intrarea în cea mai mare parte a galeriilor romane, medievale și moderne, deși compania nu este proprietarul acestora. Înscrierea centrului cultural minier pe lista UNESCO e periclitată și de poziția premierului Mihai Tudose, care refuză să țină cont de valoarea istorică excepțională a Roșiei Montane și care a afirmat, explicit, că dorește să retragă dosarul care ar include așezarea în patrimoniul mondial.
Surse foto: expressdebanat.ro, tuktuk.ro, romanianturism.ro, turism-blog.ro
