Medicii timișoreni le dau o mână de ajutor românilor care ar putea să aibă, fără să știe, anumite afecțiuni vasculare, cauzate de lipsa de mișcare. Astfel, astăzi, în premieră națională, a fost lansat un chestionar online, cu ajutorul căruia persoanele interesate pot să își evalueze riscul de a face tromboză (n.r. închegarea sângelului) venoasă profundă. Este vorba de o afecțiune destul de frecventă, despre care specialiștii spun că este printre primele cauze de deces intraspitalicesc în lume.
„Acest instrument este extrem de util în caz de internare în spital și în cazul zborurilor lungi. De asemenea, chestionarul este o sursă de prevenție în ceea ce privește tromboza profundă. Tromboza venoasă profundă este o boală periculoasă, deoarece din cheagul format se pot rupe bucăţi, numite emboli, care circulă în sânge şi se opresc în plămâni. Această complicaţie se numeşte embolie pulmonară şi este o urgenţă medicală. Embolia pulmonară masivă poate fi fatală în timp foarte scurt. Această patologie este uneori dificil de recunoscut, dar dacă este diagnosticată poate fi tratată eficient”, transmit reprezentanții Spitalului Județean Timișoara.
Mihai Ionac, șeful Secției de Chirurgie Vasculară a Spitalului Județean Timișoara, a declarat, astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, că în cazul în care are loc o închegare a sângelui în artere, există riscul producerii unui accident vascular cerebral, infarct sau chiar pierderea membrelor.
„Sunt mai multe cauze ale apariției trombozei: modificarea peretelui vasului, conținutului – adică a sângelui și a vitezei. De exemplu, putem fi bolnavi pentru că am suferit un traumatism sau o intervenție chirurgicală, și asta înseamnă că vasul poate să ne fie lezat. De asemenea, dacă stăm la pat, viteza sângelui scade, pentru că nu facem mișcare. Dacă suntem deshidratați, conținutul vaselor se modifică.
Dacă stăm mult în avion, nu ne mișcăm, există riscul apariției trombozei”, a explicat medicul Mihai Ionac.
Persoanele care doresc să-și evalueze riscul de a face tromboză venoasă profundă o pot face AICI! După ce răspund la 30 de întrebări, la final este calculat riscul. „Dacă este un risc peste un anumit prag, pacientul este informat că trebuie să consulte un medic. Această procedură de evaluare a riscului de tromboză este frecventă în multe spitale din străinătate. Acest scor Caprini se atașează în multe spitale, ca procedură la fiecare pacient care este internat. Și dacă are un scor mare, atunci automat medicul știe că trebuie să-și ia măsuri în plus pentru ca pacientul respectiv să nu facă tromboză venoasă profundă”, a mai precizat Mihai Ionac.
Potrivit medicilor timișoreni, această boală poate fi prevenită în 90% din cazuri, dacă ne hidratăm corect, facem mișcare și purtăm ciorapi elastici. În ceea ce privește mijloacele medicamentoase de prevenție, acestea constau în administrarea de medicamente anticoagulante.
„Avem aproape în fiecare gardă, una – două internări cu tromboză. 1% din trombozele venoase se soldează cu deces, iar până la 70% dintre pacienți rămân cu sindromul posttrombotic, o boală incurabilă care înseamnă că sângele din membrul respectiv toată viața se scurge cu greutate către inimă: poate să aibă un picior mai dur, mai gros, plat, poate să dezvolte ulcere, pete maronii, vineții, devine o invaliditate care conduce la dificultate mare să-ți desfășori munca, activitățile casnice, să te deplasezi, posibilitate mare de recidivă. Tromboza venoasă profundă este o boală neplăcută care scade mult calitatea vieții”, a explicat Mihai Ionac.
