Sportul cu balonul rotund, care stârnește pasiuni nebănuite, a „debutat” timid pe meleagurile noastre și a crescut rapid în popularitate. Fotbalul a „străpuns” frontiera actualului județul Timiș la „cotitura” dintre secolul al XIX-lea și secolul XX.
A fost, practic, un cadou făcut de trecerea dintr-un secol în celălalt. Localitatea în care a „ecolzat” primul embrion al celui care avea să fie sportul rege nu a fost Timișoara, ci Lugojul, unde, în primăvara anului 1901 s-a înființat prima asociație sportivă care s-a ocupat și de fotbal – „Reuniunea de Sport din Lugoj”. A fost, totodată, prima asociație atestată documentar în România. Faptul nu a rămas neconsemnat de presa de pe atunci, care a consemnat la scurtă vreme apariția fotbalului pe meleagurile carpatino-danubiano-pontice.
Câteva luni mai târziu, în data de 4 august a aceluiași an, a avut loc și primul meci de fotbal între lugojeni și timișoreni, despre care s-a scris cu încântare în Ziarul „Drapelul” din Lugoj. Paragraful e edificator pentru cele întâmplate: „Emulația de «Foot-Ball», aranjată Duminecă în 4 august n. de cătră «Reuniunea de sport» din loc, a reușit foarte bine. Un public numeros a privit cu multă încordare și interes lupta între cele doue partide, cari fie-care se nisuia se repoarte victoria pe câmpul de emulație. După o luptă de doue ore complete, a învins grupa ce purta coloarea roșie. Învingătorii au obținut câte o medalie de argint. Asemenea a reușit perfect și petrecerea de dans, care a avut loc sara”, astfel arăta relatarea făcută în „Drapelul”.
Nu a putut trece de ochii presei de atunci nici întâlnirea care a avut loc cu un an mai târziu, în 20 august 1902, între Fotbal Club Timișoara și Reuniunea de Sport din Lugoj. Bătălia s-a dat pe locul unde în 1923 s-a construit prima clădire a Facultății de Mecanică. Scorul final a fost în favoarea oaspeților, care au învins cu scorul de 2-3.
Din fericire fotbalul a fost unul dintre puținele lucruri care s-au răspândit cu repeziciune dar nu a fost nociv. Tot în 1902, la Sânnicolau Mare lua naștere o mișcare sportivă, care nu excludea fotbalul, numită Asociația Sportivă Sănmiclăușana. Șapte ani mai târziu s-a înscris și Jimbolia pe lista orașelor unde a început să se practice fotbalul organizat – Asociația Sportivă Jimboleana făcea primul pas.
La Timișoara au început să răsară tot mai multe echipe. Dintre toate ce au apărut în acei ani, uneia dintre ele i s-a dus faima în întreaga țară, Chinezul (1910), care poartă denumirea căpitanului-general Paul Chinezu, din oastea regelui Matei Corvin.
După Marea Unire din 1918, echipa timișoreană a obținut o performanță egalată de abia după zeci de ani, accea de a obține șase titluri consecutive, în perioada de grație 1921–1927.
Vâlvătaia fotbalului
„Virusul” numit fotbal a început, treptat, să acapareze atenția a tot mai multe localități timișene. Tot al Lugoj, în anul 1920, se înființează „Vulturii”, iar un an mai târziu, la Timișoara se naște probabil cea mai iubită echipă a timișenilor din toate timpurile: Poli Timișoara. Puțin mai la vest, în Comloșul Mare, se înscrie și Comloșana pe harta fotbalului din Timiș.
În anul 1923 apare și prima echipă de fotbal din Deta, pentru ca în anul 1927 fotbalul să ajungă în extremitatea vestică a județului Timiș, la Dudeștii Vechi, acolo unde se naște Pobeda, echipă susținută și acum de majoritatea localnicilor „bulgari”. Ca un succesor al Chinezului în performanțe, aflat în anii de decădere, la Timișoara apare Ripensia (1928), cucerind patru campionate naționale și două Cupe ale României. Înainte de venirea celui de-Al Doilea Război Mondial, care a spus stop expansiunii fotbalului, la Timișoara a luat ființă și CFR-ul (1933).
Gloria e în trecut
Chinezul și Ripensia au dominat fotbalul românesc în perioada interbelică, ducând numele Timișoarei și Banatului în elita națională, dar și peste hotare. Chinezul a câștigat primele șase campionate naționale ale fotbalului românesc unificat, în anii ’20, iar Ripensia a preluat ștafeta în anii ’30, când a luptat de la egal la egal cu tot mai puternicele echipe bucureștene și a adus încă patru titluri de campioană la Timișoara, însă schimbările prin care țara a trecut după Al Doilea Război Mondial au „pus cruce” și acestei echipe, reînviată peste ani și ajunsă acum din nou în eșaloanele superioare al fotbalului românesc.
După acea glorioasă perioadă, principala echipă a orașului-reședință de județ a fost Politehnica Timișoara, însă titlul suprem în competiția internă nu a mai ajuns vreodată pe Bega. Alb-violeții au câștigat însă două Cupe ale României și au oferit microbiștilor momente de neuitat, de la meciuri tensionate cu UTA până la performanțe neașteptate în cupele europene.
Au mai apărut în circuitul fotbalului din județul Timiș și formații ca Stăvilarul Coșteiu (1947), Timișul Albina (1950), Rapid Săcălaz și Textila Timișoara (1953), Auto Timișoara și Alumina Timișoara (1954), respectiv Unirea Sânnicolau Mare în anul 1956, din AS Sânmiclăușana se înscriu în circuitul fotbalului din județul Timiș. Unele dintre echipe s-au stins în același mod rapid în care au apărut, altele dăinuie și acum, iar altele au fost uitate demult, fiind consemnate doar în vechi cronici deja prăfuite.
Sursa foto: druckeria.ro
