Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, astăzi, la Arad, că respingerea modificărilor la Legea 251/2001, prin care se reglementa folosirea limbii materne în instituțiile publice, reprezintă „un pumn în gură” și că „nu luăm nimic de la români”.
„În aceste zile, noi am constatat că invitația noastră la dialog a primit un refuz în Parlamentul României, fiindcă orice inițiativă legislativă depusă în Parlamentul României este și un început de dialog. Noi, în primăvara anului 2017, am depus un proiect de lege privind amendarea legii 215, care vorbește de administrația publică și reglementează folosirea limbii materne în administrația publică. Era acea lege adoptată în 2001, care a introdus pragul de 20% în acea relație între comunitatea minorităților etnice și autoritățile locale. Au trecut 15, 16 ani de când această lege a fost adoptată și am constatat că există foarte multe lucruri care între timp s-au schimbat”, a afirmat Kelemen Hunor, la Arad.
Președintele UDMR a mai explicat că există o recomandare a Consiliului de miniștrii „care spune că ar fi cazul să fie redus pragul de 20%, pentru că e un prag prea ridicat, multe comunități nu au posibilitatea de a folosi limba maternă în relația cu autoritățile locale”.
Kelemen Hunor spune că UDMR a propus un prag de 10% prin inițiativa legislativă respinsă, dar și o „soluție de compromis” de 15%.
„Săptămâna aceasta am primit un refuz total. Deci majoritatea românească, cu toate partidele politice, au respins orice formă de dialog, ceea ce nu este bine, corect și nu cred că trebuie lăsat fără niciun fel de comentariu. Dacă ar fi acceptat dialogul, probabil că votul ar fi fost până la urmă un vot final foarte asemănător, nu știu. Dar nici nu au acceptat să intrăm în discuții pe articole, pe amendamente, pe fondul proiectului de lege, ci pur și simplu, prin forța votului, au respins ceea ce noi am propus și nu putem interpreta altfel decât ca un refuz al dialogului”, consideră Kelemen Hunor.
Președintele UDMR a comentat și „manipulările urâte” din ultimele zile, precizând că „noi nu am propus limba oficială maghiară. Nici vorbă, noi am propus folosirea limbii materne în relația cu autoritățile locale. În acest moment, 373, 374 de unități administative intră sub incidența legii 2015. Prin introducerea pragului de 15%, compromisul cu care noi ne-am dus alaltăieri în comisiile de specilitate, ar fi însemnat încă 41 de unităţi administrative ar fi intrat sub incidenţa legii, dacă ar fi fost acceptată varianta propusă de noi, nici vorbă de 2.000 sau alte bazaconii auzite în mas-media”.
În final, Kelemen Hunor a precizat că respingerea inițiativei legislative nu poate să o catalogheze decât „un pumn în gură, sigur între ghilimele, prin forţa votului, nu în mod fizic, dar mesajul acesta a fost. Vom merge mai departe, pentru că Senatul este camera decizională. Eu cred că libertatea comuntății maghiare de a folosi limba maternă în relația cu autoritățile publice nu lezează pe nimeni, nu luăm nimic de la români”.
