Radiografie | Vântul corupției: „dezvoltarea în forță” a primăriei conduse de Nicolae Robu lasă în urmă cadavre și semne de întrebare

24 de ani avea studentul Vlad Baici, care a murit în chinuri groaznice după ce poarta de intrare în Timișoara de pe Calea Lugojului s-a prăbușit peste mașina în care afla, în timpul furtunii violente care a măturat orașul de pe malurile Begăi. Nimănui nu i-a venit să creadă că s-a putut prăbuși colosul de beton ridicat în perioada comunistă, dar rând pe rând au început să apară informațiile care dezvăluie un lanț de ilegalități care au dus la tragicul incident. PRESSALERT a reușit să refacă întregul circuit al faptelor și cum a acționat rețeaua mafiotă din Primăria Timișoara, dar deocamdată ancheta autorităților statului pare încremenită. 

Autorizații pe repede înainte

Refacerea celor două porți de intrare în Timișoara, cea de pe Calea Lugojului și cea de pe Calea Aradului, a devenit un subiect de interes în 2014 când printr-o inițiativă privată a cluburilor Rotary din oraș s-a încercat modernizarea acestora. Primăria Timișoara a refuzat ca însemnele clubului să apară pe porți și a decis să se ocupe de problemă. 

În 15 octombrie 2014 sunt eliberate două certificate de urbanism, cu numerele 3564 și 3565, la solicitarea Municipiului Timișoara – Biroul Evidența Patrimoniului, având ca obiect obținerea AC (autorizație de construire, n.a.), lucrări de tip d- Lucrări de amenajare a spațiilor publice - Modernizare poartă de intrare în municipiul Timișoara Calea Lugojului și respectiv Calea Aradului. Interesant este că în dreptul celor două poziții nu apare număr de carte funciară sau adresă, ci doar mențiunea „plan de situație și plan de încadrare în zonă”. Niciunde nu se pomenește de faptul că ar fi vorba de lucrări urgente, care să se încadreze în vreo situație prevăzută de lege. 

Nouă zile mai târziu, sunt eliberate deja autorizațiile de modernizare pentru cele două porți, în mijlocul titlului autorizației fiind introdusă sintagma „intervenții în regim de urgență”, care schimbă toate datele problemei – lucrările se pot da prin încredințare directă și nu mai este nevoie de un proiect avizat la momentul începerii lucrărilor. S-a dat autorizație în regim de urgență în octombrie 2014, dar lucrările au început de abia în vara anului 2015, după șase luni de la eliberarea documentului.

Fără licitație pentru firma de casă

Firma căreia i-au fost încredințate a fost SC Stareto SRL, o firmă care de-a lungul timpului a obținut mai multe contracte de la Primăria Timișoara, inclusiv cel de reabilitare a sălii de consiliu local. 

Pentru că autorizația de construire a fost eliberată în regim de urgență, administrația condusă de Nicolar Robu a putut să evite selecția de oferte sau licitația pentru lucrările de modernizare. În urma negocierilor, firma Stareto SRL a primit pentru fiecare poartă reabilitată câte 56.000 euro. Printre singurele documente care se găsesc, acum, în primărie, sunt situațiile de lucrări în baza cărora s-au făcut decontările,  

Referatul cheie

Autorizația de construire a fost dată în regim de urgență în baza unui referat de expertiză în care se spunea că literele volumetrice care compuneau cuvântul Timișoara riscau să pice. În același referat se spuneau însă și alte câteva lucruri esențiale: pentru viitoarele lucrări era nevoie de un proiect tehnic și trebuie să fie verificată inclusiv structura de rezistență a porților. Acest proiect ar fi trebuit să poarte viza unui verificator tehnic autorizat. Firma desemnată s-a apucat de lucrări fără a exista un proiect tehnic, desi acesta era obligatoriu, conform legii. Teoretic, nu se putea face absolut nimic în lipsa acestui document. Chiar și în cazul lucrărilor de urgență, proiectul tehnic trebuie realizat și avizat ulterior de Inspectoratul de Stat în Construcții până la finalizarea acestora. 

Niciun structurist nu a făcut o verificare a celor două porți și nu a existat niciun aviz pentru soluția aleasă de îmbrăcare a stâlpilor de beton în tablă. În mod normal, trebuiau făcut un proiect de rezistență cu calcul de structură care trebuia să stabilească dacă betonul rezistă la noile încărcări.

Lucrările de modernizare s-au făcut „la ochi”, în baza a trei schițe realizate în interiorul Primăriei Timișoara în care s-a desenat cum trebuie să arate porțile. Nu a existat un diriginte de șantier care să verifice calitatea lucrărilor efectuate. Singurele documente care există sunt niște situații de lucrări în baza cărora s-au făcut deconturile. Nu există niciun fel de proces verbal de recepționare a lucrării din punct de verificare tehnic. 

De ce s-a prăbușit poarta

În acest context, prăbușirea porții de pe Calea Lugojului nu este greu de explicat, iar arhitectul peisagist Andrei Condoroș a detaliat într-o postare pe Facebook, imediat după furtună. 

„Fosta poartă de intrare/ieșire în/din oraș (Timișoara – Lugoj), ridicată în perioada comunistă, cu siguranță a beneficiat de câteva calcule în plus (rezistența materialelor, încărcările la vânt ș.a.), până să fie amplasată și mai apoi inaugurată, ca o mare realizare a vremurilor în care trăim.  Se pot observa diferențe semnificative între cele două soluții tehnice. Poarta inițială avea pe zăbreaua orizontală literele dispuse în casete, cu un spațiu considerabil între ele, fapt ce permitea trecerea curenților de aer, și astfel, în situația unui vânt puternic (ca cel din timpul furtunii) zăbreaua orizontală nu era forțată. La reabilitarea din 2015 (în plină epocă a dezvoltării în forță), toată zăbreaua a fost îmbrăcată uniform (pe principiul gardului vopsit), fapt ce a condus la creșterea suprafeței expuse la vânt. La o astfel de intervenție, când se modifică elementele structurale ale porții, se încep expertizările la nivelul fundațiilor și a elementelor verticale și orizontale, determinându-se astfel modul de comportare la vânt (în cazul nostru) și doar după finisajul elegant (discutabil și el). Aici nici nu s-a pus problema în acești termini”, a scris arhitectul. 

Tăcerea nervoasă a primarului 

Primarul Nicolae Robu a fost, din primul moment, extrem de nervos pe această temă, preferând să-i jignească pe jurnaliști decât să dea răspunsuri simple la întrebările legate de modul în care administrația pe care o conduce a derulat acest proiect. Într-o postare pe contul său de Facebook, a afirmat că „recepția lucrării s-a făcut de către comisia de recepție instituită special în acest scop, conform legii. Nimeni nu a sesizat vreo problemă structurală, nici la expertiză, nici la proiectarea intervențiilor vizând estetizarea, nici la execuție, nici la recepție. Având în vedere pierderea unei vieți omenești, Procuratura a declanșat, cum e firesc, o anchetă”. 

Când presa a început să dezvăluie informații care dovedeau că a mințit, primarul Robu a devenit tot mai nervos și agresiv cu jurnaliștii. I-a făcut „ultrapenibili” că se ocupă de astfel de subiecte și a refuzat să răspundă la întrebări legitime, afirmând „nu sunteți procuror, nici anchetator, nici specialist. Am vorbit ce era de vorbit”. 

Teoria-fum a consilierului Iapă 

Ca peisajul să fie complet, în mijlocul dezvăluirilor presei despre ilegalitățile comise în modernizarea porții ucigașe, după ce a apărut o înregistrare video cu momentul prăbușirii porții, consilierul personal al primarului Nicolae Robu, Cătălin Iapă, a lansat o teorie halucinantă. Acesta a susținut că poarta din beton cu armătură de fier beton a fost distrusă de… un acoperiș luat de furtună. „Poarta a căzut din cauza impactului cu acoperișul clădirii albe din stânga care a fost luat de vânt, nu din cauza strict a vântului! (…) În filmare se vede cum se desprinde o bucată din acoperișul clădirii albe din stânga, cu 10 secunde înainte de prăbușire, bucată care zboară peste drum fără să atingă poartă, iar mai apoi se desprinde o a două bucată de acoperiș, se vede cum se desprinde și cum zboară, care lovește piciorul stâng al porții, în partea de sus”, a susținut acesta, chiar dacă în imagini se vede că acoperișul trece pe lângă poartă. 

Anchetă încremenită 

Până la momentul redactării acestui material, singurele informații oficiale pe care le avem sunt că Poliția Timiș a deschis un dosar penal pentru omor din culpă, de anchetă ocupându-se Serviciul Poliției Rutiere, deoarece incidentul s-a produs pe șosea, și că Inspecția de Stat în Construcții Timiș a ridicat toate documentele legate de construcție, multe dintre cele solicitate neexistând în arhiva municipalității. Nimeni nu a fost chemat până acum la audieri, dar unii dintre angajații din Primăria Timișoara au contactat deja avocați pentru a-i reprezenta când vor fi anchetați.

Între timp, PRESSALERT.ro a mai arătat că poarta morții de pe Calea Lugojului nu a fost nici măcar curățată de rugină și vopsită pentru 56.000 euro.