2018 ar putea fi anul în care Primăria Timişoara ar putea da startul implementării primelor proiecte cu fonduri de la Uniunea Europeană, din acest ciclu financiar. Conform primarului Nicolae Robu, doar pe Axa IV, destinată municipiilor reşedinţă de judeţ, Timişoara are la dispoziţie 53,33 milioane de euro.
Municipalitatea are în plan să depună nu mai puţin de zece proiecte pentru a obţine finanţare de la UE, iar conform unei hârtii emise de Ministerul Dezvoltării, administraţia locală a finalizat toţi paşii necesari pentru a începe depunerea de proiecte.
Pe lista cu proiecte care s-ar putea implementa cu bani europeni la Timişoara se numără reabilitarea liniilor de tramvai şi a tramelor stradale pe Calea Bogdăneştilor, înnoirea flotei de tramvaie şi modernizarea depoului Dâmboviţa, amenajarea unei reţele regionale de piste de biciclete, linie nouă de tramvai Solventul – Gara de Nord, reabilitarea liniilor de tramvai şi a tramelor stradale pe Calea Stan Vidrighin, transformarea zonei degradate Pădurea Verde (vizavi de Institutul de boli cardio-vasculare) în Pădure Parc şi loc de recreere, localizarea şi potenţarea centrelor de cartier ca spaţiu de coagulare a comunităţii prin amenjarea spaţiilor publice pentru cetăţeni, urbanizare cartier Kuncz, regenerare cartier Ronaţ, construcţie creşă în zona de nord, extindere clădire grădiniţă PP33, construcţie creşă strada Cocea nr. 21, reabilitare construcţii şi instalaţii clădirea B 2 la Colegiul Tehnic „Emanuil Ungureanu”.
„Am primit de la Ministerul Dezvoltării Regionale aprobarea pentru documentele strategice pentru Axa 4 PORR 2014 – 2020. Începând de acum, Timișoara este eligibilă, poate depune proiecte, pentru că a parcurs toți pașii premergători obligatoriu de parcurs pentru eligibilitate pe fonduri europene, care totalizează 53 de milioane de euro pe această Axă 4.
Acesta se adresează strict municipiilor de județ și noi ne bucurăm că am primit confirmare de la minister că am parcurs toți acești pași necesari finanțării. Ne pregătim să depunem proiecte. În ordinea în care terminăm, le și depunem”, a declarat recent primarul Nicolae Robu.
Ce se va schimba
Marea majoritate a proiectelor pentru care primăria vrea să acceseze fonduri de la UE vizează modernizarea infrastructurii, punerea în valoare a mai multor zone cu spaţii verzi, dar şi modernizarea unor şcoli. Municipalitatea are în plan să obţină şi bani pentru reabilitarea termică a mai multor blocuri din capitala Banatului, proiect care a fost implementat şi în fostul ciclu de finanţare.
În paralel, tot pentru modernizarea infrastructurii locale, primăria are în plan să construiască noi subpasaje, dar şi noi poduri peste Bega, investiţii care ar urma să se facă cu bani de la bugetul local. Pe alte axe de finanţare, administrația locală va încerca să obţină bani pentru reabilitarea clădirilor din patrimoniul său.
Ce s-a făcut până acum
Pe fostul ciclu de finanţare, primăria a obţinut finanţare pentru 35 de proiecte. Acestea au fost scrise şi admise pentru finanţare pe vremea când Timişoara era condusă de Gheorghe Ciuhandu. Multe dintre ele au fost implementate în timpul primului mandat al primarului Nicolae Robu, care a uitat adesea să precizeze meritele fostului edil.
Deşi a reuşit să implementeze cele 35 de proiecte, administraţia Robu a plătit 38 de milioane de lei către UE, pentru a nu pierde 177 de milioane de lei. Asta pentru că multe din proiecte au avut întârzieri faţă de termenul iniţial. Nu mai puţin de 13.7 milioane de lei au fost achitați, spre exemplu, pentru proiectul de reabilitarea termică a blocurilor, în valoare de 44 de milioane de lei. Nici implementarea proiectului de trafic management, care astăzi dă mari bătăi şoferilor din capitala Bantului, nu s-a făcut cu uşurinţă. Administraţia locală a plătit 9,99 milioane lei, din totalul de 23.8 milioane de lei, asta pentru că licitaţia pentru atribuirea lucrărilor a fost contestată de mai multe ori, iar lucrările s-au făcut pe ultima sută de metri. Șase din cele aproape 10 milioane au fost cheltuieli neprevăzute.
Pe lista cu proiecte pentru care administraţia nu a atras sumele complete de la UE şi a sfârşit prin a da bani din buzunarele timişorenilor se află şi reabilitarea liceelor Nikolaus Lenau sau J. L Calderon. Primarul Nicolae Robu a prezentat implementarea ca pe un succes, cu toate neajunsurile amintite mai sus.
