Marile proiecte rămase mari speranțe: investițiile promise în campanii electorale pentru Timiș care nu au apucat să se nască

La un an de la venirea PSD la guvernare, cele trei mari obiective au rămas la stadiul de promisiuni. Cu toate că, la nivel declarativ, au fost făcute multe demersuri pentru materializarea proiectelor amintite, realitatea “din teren” arată altceva.

Spitalul regional

Discuţiile privind construirea de spitale regionale au început în urmă cu câţiva ani. Pe atunci, Timişoara nu se afla pe lista cu locaţii, iar omiterea capitalei Banatului a stârnit revoltă în rândul politicienilor locali. Cel mai recent anunţ legat de un posibil spital regional a fost făcut de şeful CJ Timiş Călin Dobra, săptămâna trecută.

„Ieri (1 noiembrie – n.r.) a fost aprobat de guvernul PSD memorandumul pentru construcția celor cinci spitale regionale printre care ca și locație sunt stabilite Brașov, Brăila, Galați, Constanța, Târgu-Mureș și la Timișoara. (….) Eu nu pot să vă spun acum locația pentru spitalul regional până când nu am de la Ministerul Sănătății o adresă prin care ni se spune clar ce trebuie să punem la dispoziție. Legat de utilități, este clar că trebuie să le asigurăm, însă e vorba de suprafață, de multe aspecte. CJT are o mulțime de suprafețe, de terenuri pe care poate să le pună la dispoziție pentru realizarea unei astfel de investiții și asigurăm disponibilitatea de a fi parteneri în cadrul acestui proiect”, a declarat Călin Dobra.

Polivalenta discordiei

Sala polivalentă de 16.000 de locuri care ar urma să fie construită de Compania Naţională de Investiţii (CNI) la Timişoara în cadrul unui proiect-pilot a stârnit disensiuni între autorităţile locale şi cele judeţene.

Asta, după ce specialiştii CNI au vizitat locaţia pusă la dispoziţie de Primăria Timişoara în zona Stadionului „Dan Pălinişanu” şi au fost de părere că ar fi excelentă pentru un asemenea obiectiv. Ulterior, după venirea PSD la putere, în 2016, au început discuţiile privind construirea obiectivului la Giroc, pe un teren deţinut de CJ Timiş. Culmea ironiei este că în vreme ce ambele tabere îşi aruncă acuze privind implicarea politică, nici terenul pus la dispoziţie de primărie, nici cel pus la dispoziţie de CJ Timiş nu sunt libere. Pe terenul primăriei se află nişte şine care ar aparţine Colterm, conform primarului Nicolae Robu, iar pe cel deţinut de CJT sunt ridicate contrucţii care nu pot fi demolate fără acordul aleşilor judeţeni, inclusiv cei ai PNL, care au votat împotrivă. Trebuie să precizăm că după instalarea guvernului Tudose, CNI nu a mai comunicat cu autorităţile locale sau judeţene privind locaţia viitoarei săli.

Mai mult, proiectul nu se regăseşte nici pe site-ul CNI, acolo unde există o listă cu investiţiile care se vor face în anii viitori. Şeful CJ Timiş, Călin Dobra, susţine că lipsa obiectivului de pe site se datorează faptului că e vorba de un proiect – pilot.

 

Centura de sud, epopeea contractării unei firme

Un alt proiect care a rămas doar pe hârtie este centura de sud a Timişorei. Prezent la Timişoara la începutul toamnei, fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, declara că
„Dacă nu mă înșel, avem 12 ofertanți pentru acest obiectiv, sunt în analiză și cred că la finalul lunii octombrie o să avem declarat un câștigător și sper să nu facă contestație. Altminteri, este și treaba dumneavoastră, a presei, să mai veniți și să ajutați autoritățile centrale și cele regionale și să îi promovăm pe cei care fac contestație, pentru că vă spun, documentele sunt întocmite cum trebuie. Dacă cineva vrea să facă o contestație, poate să o facă, dar întemeiat”. Termenul pentru anunţarea constructorului a fost prelungit până la jumătatea lunii decembrie. În total, în 2017, au fost nu mai puţin de cinci amânări pentru organizarea licitaţiei.

Contractul are în vedere „proiectarea și execuția lucrărilor de construcție a 25,690 km de drum național care reprezintă Varianta de ocolire Timișoara Sud”. Reamintim că deşi primarul Nicolae Robu a cerut ca noua centură să aibă două benzi pe sens, specialiştii CNAIR au decis că valorile traficului nu justifică o asemenea investiţie. Construcţia centurii va dura nu mai puţin de 36 de luni. Asta înseamnă că dacă lucrările vor începe în 2018, acestea ar trebui să se încheie în 2021.