Teodor Pavel, primarul orașului Recaș, a fost trimis în judecată, în noiembrie, într-un nou dosar, după ce în urmă cu câțiva ani, a fost implicat într-un alt dosar penal care a dus la „decapitarea” Poliției Timiș. În ciuda acestor lucruri, Pavel a fost ales pentru un nou mandat de primar de locuitorii Recașului, iar acum ajunge din nou în fața judecătorilor, de data asta sub acuzația de înșelăciune. În povestea cu iz penal apar ca personaje o angajată a primăriei Viena, o soacră din Pojejena și două compactoare de gunoi care și-au trăit traiul. PRESSALERT.ro a intrat în posesia documentelor cu care a fost „acoperită” întreaga afacere.
De la Viena la Recaș, via Pojejena
În urmă cu trei ani, edilul-șef a achiziționat două mașini de colectare și transport a deșeurilor, făcându-se părtaș la un șir de ilegalități, în urma unor decizii luate de unul singur în primăria Recaș. Fantastica poveste își are începuturile în ianuarie 2014, când Alin Neamțu, la vremea respectivă viceprimar, pornea spre Germania împreună cu doi șoferi, pentru a achiziționa două autovehicule de colectare și transport al deșeurilor. Pe drum au făcut un popas la primăria din Viena, unde hazardul le-a scos-o în cale pe Iovanka Gașpar, angajată în cadrul municipalității vieneze pentru promovarea contactului cu minoritățile, în special cu etnicii țigani. Femeia le-a spus că soțul ei, Iosif Gașpar, deține două astfel de autovehicule, aflate deja în comuna Pojejena, și dorește să le vândă. A fost anunțat primarul din Recaș, care a luat imediat legătura cu așa-zisul proprietar al mașinilor, a plecat la Pojejena și a stabilit cu acesta detaliile contractului, acceptând și prețul pretins. Drumul în Germania s-a limitat la o trecere în revistă a parcurilor auto, concluzia fiind că oferta de la Pojejena este cea mai rentabilă.
O donație care n-a ajuns la destinație
În anul 2013, municipalitatea din Viena a casat mai multe autospeciale de gunoi, pe care urma să le doneze unor comune românești. Iovanka Gașpar a convins autoritățile vieneze că Pojejena este o comună foarte săracă, iar la îndemnul soțului ei, viceprimarul din Pojejena a solicitat municipalității vieneze cele două mașini. Intermediar a fost tot Iosif Gașpar, căruia i-au fost încredințate mașinile pentru a le duce la Pojejena, împreună cu actele de donație, cărțile tehnice și un înscris de confirmare a preluării, urmând ca acesta, în calitate de primitor, să predea mașinile destinatarului și să trimită municipalității din Viena o confirmare de primire. După sosirea compactoarelor la Pojejena, viceprimarul a trimis primăriei din Viena o scrisoare de mulțumire, dar acestea n-au mai ajuns la primărie, ci au stat o vreme fața casei din Pojejena în care locuia soacra lui Iosif Gașpar. Acesta a pretins că mașinile aparțin soției sale și a propus primăriei să încheie un contract de prestări servicii prin care să efectueze salubrizarea comunei, propunere cu care primăria nu a fost de acord. Mașinile donate comunei Pojejena n-au mai ajuns să fie înregistrate în contabilitatea primăriei, nu apar în inventarul acesteia, iar la scurt timp au și dispărut din comună.
Ziua falsurilor în serie
Pentru a putea vinde cele două autospeciale primăriei Recaș, era nevoie de un titlu de proprietate pe care Iosif Gașpar nu îl deținea. Cum bătuse deja palma cu primarul din Recaș, a recurs foarte operativ la o serie de falsuri pentru a putea vinde mașinile. În 3 februarie 2014, a dat două declarații notariale pe proprie răspundere, în care susținea că documentele de predare ale autovehiculelor sunt, de fapt, contracte de vânzare-cumpărare, dar autoritatea municipală din Viena (Magistratsabteilung), numită firmă în declarația notarială, ar fi omis aplicarea ștampilei. Ulterior, primăria vieneză a confirmat că autospecialele fuseseră donate comunei Pojejena și a estimat valoarea mașinilor fabricate în anul 2000 la suma de 5.000 euro bucata. Tot în ziua în care Iosif Gașpar declara în fals că e proprietarul mașinilor, i-a vândut în mod fictiv soacrei sale, Anghelina Jurj, cele două compactoare. În cele două contracte de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit, prețul fiecărei mașini este de 1.500 euro, iar noua „proprietară” a reușit, în aceeași zi, să obțină autorizațiile de circulație provizorii, valabile până în 4 martie 2014.
Acuzat de înșelăciune
În 13 februarie 2014, Anghelina Jurj s-a prezentat împreună cu Iosif Gașpar la primăria din Recaș și a revândut acesteia cele două compactoare pentru suma de 134.700 lei, contravaloarea a 30.000 de euro la data respectivă, preț stabilit împreună cu primarul Teodor Pavel printr-o negociere numai de ei știută, un preț care, în doar zece zile după „tranzacția” anterioară, a crescut de zece ori.
Înțelegerea primarului cu cei doi avusese loc înaintea falsurilor săvârșite pentru a dobândi un așa-zis titlu de proprietate și a putea obține o înmatriculare provizorie a mașinilor. Acest lucru rezultă din hotărârea de consiliu privind aprobarea bugetului local al orașului Recaș din 31 ianuarie 2014, în care e cuprinsă achiziționarea celor două compactoare de deșeuri menajere second-hand, la suma de 135.000 lei, un indiciu că primarul era la curent cu întregul traseu al hârtiilor care urma să fie parcurs pentru a da o aparență de legalitate achiziției. Mai mult, anterior „contractului de furnizare compactoare gunoi menajer” între orașul Recaș și Anghelina Jurj, semnat la primărie în 13 februarie 2014, s-au încheiat alte două contracte de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit între Teodor Pavel și Anghelina Jurj, pe baza cărora s-a făcut înmatricularea definitivă a compactoarelor.
După semnarea contractului din 13 februarie, încheiat între Anghelina Jurj și orașul Recaș reprezentat de primar pentru a crea o aparență de legalitate, s-a emis ordinul de plată, iar primarul a dispus înmatricularea definitivă în circulație a celor două compactoare, care s-a făcut în baza contractelor de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit, încheiat între primar și Anghelina Jurj. În urma tranzacției cu așa-zișii proprietari ai autospecialelor, Teodor Pavel s-a ales cu un dosar penal în care e acuzat de înșelăciune și a fost trimis în judecată, împreună cu Iosif Gașpar și Anghelina Jurj, iar asupra unui imobil și a terenului aferent care aparțin primarului, s-a instituit sechestru asigurător. Teodor Pavel a cerut judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Timișoara să constate nelegalitatea sesizării instanței, dar cererea sa a fost respinsă ca neîntemeiată.
Primarul a atacat hotărârea cu o nouă contestație împotriva încheierii pronunțate, dar și aceasta a fost respinsă ca nefondată de Tribunalul Timiș. Astfel, primul termen al procesului este programat pentru 17 decembrie.
Primarul Recașului continuă însă să susțină că achiziția celor două compactoare „este una din cele mai bune fapte pe care le-am făcut, avem acum un serviciu de salubritate propriu, până când am cumpărat mașinile plăteam pentru salubrizare un miliard de lei vechi. M-am interesat, așa o mașină costă 34.000 de euro. Pe cine am înșelat? Cei de la Pojejena au trimis și o scrisoare de mulțumire la Viena, mașinile au stat acolo luni de zile, de ce nu le-au luat? E adevărat că eu am decis achiziția, ca primar, am făcut un precontract și apoi un contract de achiziție, și cu o firmă de avocatură, totul e legal”. Cât despre trimiterea în judecată, „e o glumă de proces”, a conchis Teodor Pavel pentru PRESSALERT.ro.
Arestat într-un dosar de corupție
Un imens scandal a avut loc în urmă cu doi ani, după ce Teodor Pavel a făcut presiuni asupra polițiștilor locali și a conducerii IPJ să-l sancționeze pe un agent de poliție din Recaș care controla mașinile unor apropiați ai săi. A fost reținut și arestat preventiv de DNA alături de șeful poliției Recaș și șefii IPJ Timiș într-un dosar de corupție, fiind acuzat de instigare la uzurparea funcției, instigare la hărțuire și instigare la abuz în serviciu pentru a-l înlătura pe agentul care îi deranja cunoscuții. În același an, primarul și-a răsplătit subordonații cu prime de sărbători prin încălcarea dispozițiilor legale, a făcut plăți fără documente justificative, a angajat lucrări de asfaltare fără autorizație de construire și fără licitație, fragmentând în mod nejustificat suma, potrivit unui raport al Curții de Conturi.
