Munca în era automatizării: ce meserii noi apar și care se desființează....

Munca în era automatizării: ce meserii noi apar și care se desființează. Ce se întâmplă în România (P)

0
DISTRIBUIȚI

Majoritatea studiilor referitoare la efectele automatizării asupra șomajului au în vedere doar arii geografice limitate, precum mari centre industriale, și industrii care necesită folosirea intensivă a forței de muncă și care, prin urmare, angajează în general tipuri de lucrători ce pot fi ușor înlocuiți de roboți. Conform acestor studii, utilizarea roboților are probabil un impact negativ semnificativ doar asupra anumitor tipuri de locuri de muncă. De exemplu, pe măsură ce roboții sunt utilizați pe o scară din ce în ce mai largă în producție și asamblare, este inevitabil ca aceștia să înlocuiască lucrătorii umani care îndeplinesc munci monotone, repetitive și extenuante.

Totuși, dacă ne raportăm la trecut, în ciuda pierderii de locuri de muncă din anumite sectoare, în cele din urmă roboții vor crea mai multe locuri de muncă decât cele ce vor dispărea – la fel ca și mecanizarea bazată pe forța apei și a aburului, ca producția de masă, devenită posibilă grație electricității, și ca digitalizarea. În consecință, chiar dacă roboții vor înlocui un anumit număr de lucrători de pe liniile de asamblare, tot ei vor crea mai multe locuri de muncă noi – și mai bine remunerate – în domenii precum programarea. Vor exista mai multe locuri de muncă, însă vor fi diferite de cele din epoca precedentă.

 Cazul Românei – după concedierile provocate de restructurări, industria nu mai găsește lucrători

Dacă în țările dezvoltate unele industrii au fost afectate de automatizarea liniilor de producție, la noi reforma întârziată a industriei de stat și venirea mai târziu a investitorilor străini a dus la disponibilizări de sute de mii de lucrători care, fie s-au reorientat către alte domenii, fie au ieșit timpuriu la pensie, fie și-au căutat norocul în vestul Europei. Prin urmare, avântul investițiilor industriale, care se simte din plin în special în vestul țării, se lovește de lipsa acută de lucrători specializați.  O soluție pe termen lung este reconversia profesională și școlarizarea tinerilor. Dar, din cauza declinului demografic, este destul de clar că deficitul de forță de muncă se va menține la cote ridicate mult timp de acum înainte.

 

Roboții creează locuri de muncă prin creșterea productivității

Soluția cea mai potrivită este automatizarea industriei și a altor ramuri cu deficit de personal – precum agricultura sau industria alimentară. Roboții au un alt efect pozitiv asupra ratei de ocupare. Oriunde sunt instalați, aceștia asigură un nivel constant al calității și al fluxului de operațiuni – doi parametri ce arată dacă o companie poate produce în mod competitiv pentru piața globală. Acesta este un fapt valabil pretutindeni, dar care are o importanță particulară în țările în curs de dezvoltare, unde vechiul model de creștere pe baza costului scăzut al forței de muncă nu are ca rezultat producția de bunuri de calitate, competitive pe piața globală.


De asemenea, aceasta are importanță și pentru IMM-uri, deoarece roboții le pot ajuta să atingă nivelul de productivitate și flexibilitate de care au nevoie pentru a concura cu rivali mai mari. Atunci când companiile devin mai competitive, acestea – și de asemenea furnizorii lor și alte afaceri interdependente – se dezvoltă, dând naștere noi locuri de muncă, la diferite de cele precedente.

Potrivit unui studiu al companiei Universal Robots, „coboții” – roboții colaborativi care lucrează alături de muncitori, nu îi înlocuiesc – joacă un rol vital nu doar în a face companiile și societățile mai competitive, ci și în democratizarea accesului la soluții robotice, astfel încât orice afacere, de oriunde din lume, să se poată folosi de automatizare pentru a fi mai competitivă.

 

Roboți și coboți: întoarcerea umanului

O serie de studii recente sugerează că mai puțin de 10% din locurile de muncă pot fi complet automatizate. Adevărul este că majoritatea sarcinilor de la locul de muncă necesită abilități pe care nu le au decât oamenii și în cele mai multe cazuri roboții pur și simplu nu fac față. Prin urmare, există o limită naturală a numărului de locuri de muncă pe care roboții le vor „fura” probabil de la oameni.

În plus, există dovezi că cererea pentru roboți colaborativi – altfel spus, roboți concepuți nu pentru a înlocui, ci pentru a asista lucrătorii umani – crește mai rapid decât aceea pentru roboții industriali tradiționali, dintre care mulți chiar sunt concepuți pentru a înlocui oamenii. Studiul Universal Robots arată că această creștere se va accelera pe măsură ce tendințe precum producția personalizată de masă câștigă teren, iar consumatorii prosperă și continuă să își exprime preferința pentru produse ce demonstrează un „aport uman” sub formă de inteligență avansată, la care roboții nu au acces.

În concluzie, Roboții – și în special coboții – creează un număr mai mare de locuri de muncă decât cele pe care le elimină, și adesea mai bine remunerate, cresc productivitatea și îmbunătățesc competitivitatea; toate acestea sunt motive excelente pentru ca decidenții politici să promoveze utilizarea roboților și să evite ridicarea de bariere în calea adoptării lor.

Industria românească are nevoie de 10.000 de roboți industriali

Producătorii industriali din România au nevoie de investiții masive în automatizare și robotizare pentru a se adapta la actualele condiții, caracterizate de creșterea salariilor din sector, de lipsa relativă de personal calificat și necesitatea asimilării în producție a produselor cu valoare adăugată ridicată. Potrivit Federației Internaționale pentru Robotică, România are 11 roboți la 10.000 de lucrători industriali, în timp ce în Polonia numărul acestora este de 28, iar în Ungaria de 57 de roboți la 10.000 de lucrători industriali. Cehia este cea mai dezvoltată piață central și est europeană, cu aproape 100 de roboți la 10.000 de muncitori.

Potrivit Federației Internaționale pentru Robotică, China a devenit cea mai mare piață, cumpărând anul trecut o treime din toți roboții industriali produși în întreaga lume și ajungând la o bază instalată de 340 de mii de unități.