„Acum 20 de ani, eram copilul străzii”, așa își începe povestea Luminița Căldăraș, care a fost nevoită să-și ia viața în piept mult prea devreme. Ani întregi a trăit pe stradă, având ca prieten un câine, sau în cămine pentru copii cu handicap, unde bătăile erau la ordinea zilei. Din anul 1999, Luminița este beneficiar al Fundației „Pentru Voi” din Timișoara, iar viața ei s-a schimbat radical în bine.
Luminița are 38 de ani și zâmbește mult. Are și o ambiție de fier, deși înțelege mai greu ce se întâmplă în jur. Asta pentru că s-a născut cu un coeficient de inteligență mai scăzut. Astfel, pentru Luminița, provocările vieții sunt mai greu de înfruntat.
Luminița provine dintr-o familie de etnie romă, săracă. Mai are șapte frați, însă ea a fost singura care s-a născut cu o dizabilitate intelectuală. „Când eram mică, părinții îmi spuneau că eu nu sunt fiica lor, că eu n-am părinți, și atunci le-am zis «ce caut la voi dacă eu nu sunt fiica voastră?»”, își amintește tânăra, revoltată. Abuzurile au determinat-o, la vârsta de opt ani, să fugă de acasă, și a ajuns să locuiască pe străzile din Timișoara.
„Prima dată am stat cu familia în Bălcescu și de acolo am tirat-o de la ei, că nu mi-a plăcut mizeria. Tata mă bătea. De mic copil nu mi-a plăcut să stau în mizerie și în condiții grele, mai bine am preferat strada de o mie de ori decât la ei”, povestește Luminița.
După o perioadă trăită pe stradă, Luminița spune că „am fost și în instituții”. Astfel, a ajuns să locuiască într-un centru de minori din Timișoara, unde, însă, nu de puține ori a fost bătută de angajați sau de copiii mai mari, motiv pentru care a fugit din nou pe stradă.
În anul 1989, a plecat în București, cu trenul, „m-am dus cu copiii străzii”, unde a cerșit pentru a putea supraviețui. Luminița își amintește că „am dormit în Gara de Nord și pe străzi. Am cerșit, că nu aveam din ce să trăiesc. Decât să fur, mai bine am cerșit”. La vârsta de 14 ani, Luminița a ajuns în centrul unei fundații din Roșiorii de Vede, unde a locuit doi ani. „Îmi trebuia certificatul de naștere, că au vrut să mă dea la școală, și am venit cu directoarea de acolo la părinți să mi-l dea, dar nu m-au mai lăsat să plec”, ne spune Luminița.
A doua fugă
Doar că Luminița n-a rezistat mai mult de patru zile să locuiască cu familia, care între timp s-a mutat în satul Cerneteaz, pentru că „urlau, se comportau urât cu mine, pentru ce să stau? Nu le convenea nimic ce făceam. Am fugit iar la Timișoara și am locuit pe străzi, trei ani”.
Iar să supraviețuiești pe stradă, ca femeie, nu a fost deloc ușor. „De câte ori nu era să fiu violată pe străzi. Vai de capu’ meu, de multe ori, dar nu m-am lăsat, am dat cu pumnii, cu picioarele, cu ce am apucat. La unul i-am dat cu sticla de bere în cap, că a vrut să-și bată joc de mine”, este doar una dintre experiențele trăite de Luminița.
Pe stradă, iernile erau cele mai cumplite. Nu de puține, ori, tânăra a dormit prin scări de bloc pentru a nu îngheța de frig noaptea și a ajuns să se încălzează cu un câine pe care-l strângea în brațe. „Am găsit chiar în față la catedrală un câine micuț. I-am pus numele Rex. Cu el dormeam noaptea, mă încălzeam cu câinele când era foarte frig, îl țineam la piept. Mergeam cu el și la cinema, ce mâncam eu, mânca și el: înghețată, prăjituri, de toate. Doi ani am stat pe stradă cu câinele”, își amintește Luminița.
O viață nouă
În anul 1999, pe când avea 19 ani, tânăra a ajuns la Fundația „Pentru Voi”, singurul ONG din Timișoara care oferă servicii comunitare pentru adulți cu dizabilități intelectuale, după ce s-a eliberat un loc într-o locuință protejată. Aici a descoperit o altă lume, diferită de cea cu care era obișnuită pe stradă.
„Normal, eu de pe stradă am venit aici, eram copilul străzii. Am avut mare noroc cu doamna Laila (n.r. Laila Onu, directorul ONG-ului). Am venit la fundație cu câinele, m-a adus o doamnă de la primărie. La început, eram foarte agresivă. Viața pe care am dus-o pe stradă și prin instituții, unde ne băteau, ne luau mâncarea, ne era foarte greu și am crezut că tot așa va fi, dar nu, m-am înșelat amarnic. Dup-aia mi-am dat seama că aici sunt oameni cu credință în Dumnezeu, cu suflet mare, care mi-au oferit multe. Într-adevăr, înainte săream și la angajați, la început, băteam, loveam și beneficiarii, eram foarte agresivă. Dar mulțumesc lui Dumnezeu că uite se poate face minuni și se poate schimba omul, numai tu să vrei.
Îi văd și pe ăștia de pe străzi acum cum sunt: dom’le, nu au nicio ambiție, să lupte cu viața lor, nu vor, le place drogurile, destrăbălarea, nu le place să aibă un loc de muncă”, povestește Luminița.
Laila Onu, directorul Fundației „Pentru Voi”, o laudă pe Luminița și spune că acum este foarte ordonată și face curățenie în apartamentul în care locuiește cu alți patru beneficiari ai ONG-ului, toți cu dizabilități intelectuale. Aceștia sunt ajutați să se descurce de către un pedagog. De asemenea, Luminița este angajată la centrul de zi al fundației, unde face curat. Îi place mult și să gătească, în special sarmale și salată de boeuf, dar recunoaște că „la prăjituri îs bâtă”. Iar vara, Luminița adoră să lucreze în grădină, „e ca o terapie pentru mine”.
„Handicapați, nebuni”
Luminița povestește cu tristețe că atunci când se află în afara fundației, nu de puține ori a fost discriminată pentru că este de etnie romă sau pentru că are o dizabilitate intelectuală. „De câte ori am fost la cumpărături sau la plimbare cu doamna Monica (n.r. – pedagogul din locuința protejată) vedeam oamenii cum zic: uite handicapații ăia, ia uite nebunii ăia. I-a zis unul lu’ doamna Monica că dacă ar fi în locul ei, i-aș lega și i-aș arunca pe toți. Efectiv ne discriminează”, ne spune cu amărăciune tânăra.
Într-un an, la Bruxelles, a avut parte de o altă experiență neplăcută. „Patronul unui magazin din Bruxelles a crezut că furăm. Luminița avea o geantă mare și când să ieșim din magazin, patronul, un arab, a luat geanta să se uite în ea. Sunt niște prejudecăți acolo, iar Luminița, de etnie romă, era și cu o geantă mare”, a explicat Laila Onu.
Drumul spre Națiunile Unite
Luminița Căldăraș a avut parte de experiențe traumatizante în centrele pentru copii cu handicap în care a locuit. Asta pentru că a fost abuzată, iar de educație sexuală n-a avut parte. În speranța că legislația europeană se va îmbunătăți, Luminița a susținut mai multe prezentări și a vorbit despre experiența trăită ca femeie cu dizabilități intelectuale în instituții, și nu numai. Astfel, în ultimii ani, Luminița a ajuns să viziteze aproape zece țări din Europa, pentru că face parte din Inclusion Europe, organizația europeană a persoanelor cu dizabilități intelectuale.
Luminița este membră și a Comisiei pentru femei a Forumului European al Dizabilității. „Este important faptul că este singura cu dizabilități intelectuale din comisie. Luminița reprezintă în această comisie toate femeile cu dizabilități intelectuale din Europa, celelalte sunt cu alte tipuri de dizabilități. Nu este chiar ușor pentru ea, mai ales că e mai greu de înțeles ce se discută acolo: convenții, legislație europeană. De aceea, tot timpul merge cineva cu ea care o ajută să înțeleagă mai ușor”, explică Laila Onu, directorul Fundației „Pentru Voi”.
La începutul lunii noiembrie, Luminița Căldăraș a participat, la Geneva, la o întâlnire a Comitetului pentru Eliminarea Discriminării Împotriva Femeilor, organizată sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite. Aici, Luminița a vorbit despre cum fac față femeile cu dizabilități intelectuale violenței din instituții și despre experiența pe care ea a trăit-o.
„Luminița a vorbit despre viața în instituții, despre cum a plecat de acasă și cu ce s-a confruntat, problemele din instituții și nu doar, și s-au concentrat pe partea de educație sexuală pe care nu a primit-o în centre. Când a venit menstruația, a fost speriată. I s-a spus doar să ai grijă să nu rămâi însărcinată, dar ea nu știa ce înseamnă asta, ce înseamnă însărcinată, ce înseamnă cuvântul avort. Luminița a spus că atât din punctul ei de vedere, cât și al colegelor ei, ele își doresc să fie ascultate, oamenii să vorbească cu ele, să vadă prin ce au trecut și să schimbe această situație, să se schimbe legislația. Participanții nu erau obișnuiți să vină persoane care au trecut printr-o astfel de experiență și au felicitat-o pe Luminița pentru intervenție”, ne-a explicat Mădălina, angajată a Fundației „Pentru Voi”, care a însoțit-o la Geneva.
În luna decembrie, Luminița va merge la Bruxelles, fiind invitată la o conferință organizată cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități. Aici, tânăra va vorbi despre sterilizarea forțată a femeilor cu dizabilități intelectuale severe, care încă se practică în unele țări din Europa.
Fundația „Pentru Voi”
Aproximativ 200 de adulți cu dizabilități intelectuale din județul Timiș beneficiază de serviciile oferite de Fundația „Pentru Voi” din Timișoara. În cadrul ONG-ului funcționează trei centre de zi, șase locuințe protejate, dar și o unitate protejată, în care lucrau peste 20 de persoane cu deficiențe intelectuale. Din păcate, unitatea a fost desființată, după ce legislația a fost schimbată recent, astfel că firmele nu mai pot achiziționa produse și servicii de la unități protejate în cuantumul sumei datorate la stat pentru fiecare loc de muncă neocupat de o persoană cu dizabilități.
„Am concediat 19 persoane, au mai rămas cinci. Pe opt persoane am reușit să le angajăm la alte firme, câteva au reușit să-și facă pensie de invaliditate, iar șase au rămas fără loc de muncă. Noi ne propunem acum să dezvoltăm serviciul de suport, de sprijin în firmă. Vrem să scriem un proiect prin care să fie finanțată partea aceasta de sprijin la locul de muncă a persoanelor cu dizabilități”, ne-a explicat Laila Onu.
